DECIZIE Nr. 95 din 6 martie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.
64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 299 din 6 mai 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Reconversie si
Valorificare Active" - S.A., lichidator al Bancii Internationale a
Religiilor, in Dosarul nr. 72/F/1997 al Tribunalului Olt - Sectia comerciala si
de contencios administrativ.
La apelul nominal sunt prezenti, prin consilieri juridici, autorul
exceptiei, Societatea Nationala "Imbunatatiri Funciare" - S.A. -
Sucursala Olt si Societatea Comerciala "Electrica Oltenia" - S.A. -
Sucursala Slatina.
Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal
indeplinita.
Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia, aratand ca
dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 contravin
prevederilor art. 21 din Constitutie, intrucat prin suspendarea procedurii
speciale prevazute de Legea nr. 64/1995, la cererea institutiei publice
implicate, se paralizeaza orice posibilitate a creditorilor de a-si exercita
drepturi procesuale si de a-si recupera creantele de la debitori. Se arata ca
aceste dispozitii contravin si prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea
fundamentala, deoarece obliga judecatorul-sindic de a dispune inchiderea
procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, la cererea institutiei
publice implicate in privatizarea societatii. Si, in sfarsit, se sustine ca
dispozitiile legale atacate sunt in contradictie si cu prevederile art. 134
alin. (2) lit. a) si b), deoarece creeaza un regim preferential institutiilor
publice si defavorizeaza celelalte categorii de creditori. In sustinerea celor
de mai sus depune note scrise.
Celelalte parti prezente solicita, de asemenea, admiterea exceptiei pentru
aceleasi motive care au fost invocate de autorul exceptiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind nefondata. Se arata ca art. III din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002 permite judecatorului-sindic sa suspende procedura
judiciara a falimentului. Aceasta masura este temporara, fiind luata pana la
privatizarea societatii sau pentru o perioada de cel mult un an, cu
posibilitatea de a fi prelungita cu inca un an numai in cazuri temeinic
justificate. In consecinta, prin reglementarea criticata nu sunt incalcate
prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 3 iunie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 72/F/1997,
Tribunalul Olt - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Reconversie si Valorificare
Active" - S.A., lichidator al Bancii Internationale a Religiilor.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
criticate incalca principiul liberului acces la justitie consacrat de art. 21
din Constitutia Romaniei, acesta insemnand "posibilitatea juridica a
persoanei de a avea acces atat la structurile justitiei, cat si la mijloacele
procedurale de infaptuire a acesteia". Aceasta deoarece - in opinia
autorului exceptiei - "deschiderea procedurii prevazute de Legea nr.
64/1995 suspenda toate celelalte actiuni judiciare sau extrajudiciare
indreptate impotriva debitorului sau a averii sale, urmand ca recuperarea
creantelor sa se faca exclusiv in cadrul acestei proceduri"; potrivit art.
III alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, creditorii sunt pusi - in
aceeasi argumentare - "in fata imposibilitatii obiective de a-si mai putea
realiza creantele impotriva debitorilor, intrucat, potrivit alin. (4) al art.
III, in urma privatizarii societatii judecatorul-sindic va dispune, la cererea
institutiei publice implicate, inchiderea procedurii in temeiul contractului de
vanzare a actiunilor, iar inchiderea procedurii are ca efect descarcarea
debitorului de obligatiile pe care acesta le avea inainte de deschiderea ei".
S-ar incalca, astfel, in opinia autorilor exceptiei, art. 21, 49 si art. 134
alin. (2) lit. a) si b) din Constitutie.
Instanta de judecata considera ca din modul de redactare a art. III din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu s-ar putea retine incalcarea art. 21 din
Constitutie, intrucat nimic nu impiedica pe autorul exceptiei - ca de altfel si
pe ceilalti creditori - sa se adreseze cu cereri in justitie pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si intereselor lor legitime, in cazul de fata cu o
noua cerere intemeiata pe Legea nr. 64/1995. Se arata ca nici celelalte texte
constitutionale invocate nu sunt incalcate.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Se considera ca, potrivit alin. (4) al art. III din ordonanta, inchiderea
procedurii se va pronunta conditionat de prevederile contractului de
privatizare, care va trebui sa cuprinda clauze privind modul de satisfacere a
creditorilor societatii comerciale privatizate, mai ales a creditorilor
privati, deoarece societatea in cauza poate fi scutita de la plata obligatiilor
bugetare.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. III din Ordonanta
Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie
2002, dispozitii avand urmatorul continut:
"(1) Exercitiul actiunilor sau, dupa caz, efectuarea procedurilor
prevazute de Legea nr. 64/1995 se suspenda, la cererea institutiei publice
implicate, fata de societatile comerciale la care statul sau o autoritate a
administratiei publice locale detine cel putin 50% + 1 din capitalul social, ce
inregistreaza obligatii bugetare de peste 50% din totalul datoriilor inscrise
in evidenta contabila, aflate in proces de privatizare, cuprinse in programe
speciale care sa conduca la cresterea atractivitatii acestora pentru
privatizare ori pentru care s-au inregistrat scrisori de intentie pentru
achizitionarea pachetului de actiuni.
(2) Suspendarea va fi pronuntata de instanta competenta pentru o perioada
de un an, care va putea fi prelungita, in cazuri temeinic justificate, cu
maximum un an.
(3) In termen de 15 zile de la pronuntarea hotararii de suspendare,
administratorul sau, dupa caz, lichidatorul va fi obligat sa prezinte
institutiei publice implicate un raport cu privire la ansamblul operatiunilor
efectuate in cursul procedurii de lichidare judiciara.
(4) In urma privatizarii societatii prin vanzarea pachetului majoritar de
actiuni, judecatorul-sindic va pronunta, la cererea institutiei publice
implicate, o incheiere prin care va dispune inchiderea procedurii in temeiul
prevederilor contractului de vanzare a actiunilor."
Critica de neconstitutionalitate a textelor de lege mentionate se bazeaza,
in esenta, pe sustinerea potrivit careia instituirea acestui motiv de
suspendare a procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995 incalca dreptul de
acces liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, dispozitiile
art. 49 alin. (2) privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor
libertati, precum si dispozitiile art. 134 alin. (2) lit. a) si b) din Legea
fundamentala, potrivit caruia statul trebuie sa asigure libertatea comertului,
protectia concurentei loiale si protejarea intereselor nationale in activitatea
economica, financiara si valutara.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca asupra
constitutionalitatii dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr.
38/2002, raportate la textele din Constitutie invocate de autorul exceptiei,
s-a pronuntat prin Decizia nr. 211 din 10 iulie 2002, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 782 din 28 octombrie 2002.
In considerentele acestei decizii, Curtea a retinut ca suspendarea
exercitarii actiunilor sau, dupa caz, a procedurilor prevazute de Legea nr.
64/1995 nu incalca principiul liberului acces la justitie, dat fiind ca prin
insasi natura ei aceasta masura constituie un act judiciar de decizie, adoptat
de instanta competenta, pe o perioada limitata, potrivit art. III alin. (2) din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, dupa constatarea de catre judecator a
indeplinirii conditiilor prevazute in alin. (1) al aceluiasi articol, si anume:
sa fie vorba de o societate comerciala la care statul sau o autoritate a
administratiei publice locale detine cel putin 50% + 1 din capitalul social;
societatea comerciala in cauza sa aiba obligatii bugetare de peste 50% din
totalul datoriilor inscrise in evidenta contabila; societatea comerciala sa se
afle in proces de privatizare, fiind cuprinsa intr-un program special menit sa
duca la cresterea atractivitatii acesteia pentru privatizare sau sa se fi
inregistrat scrisori de intentie pentru achizitionarea pachetului de actiuni
ale acesteia. In conditiile in care masura suspendarii nu opereaza de drept,
ci, asa cum s-a aratat, in cadrul unei proceduri judiciare, creditorii si toate
celelalte persoane interesate au posibilitatea sa infatiseze instantei punctul
lor de vedere cu privire la existenta tuturor conditiilor prevazute de lege
pentru a se dispune suspendarea actiunilor sau, dupa caz, a procedurilor
prevazute de lege.
In acelasi sens, Curtea a retinut ca procedura suspendata pe cale judiciara
urmeaza sa se inchida tot pe cale judiciara, fie in conditiile prevazute de
art. 117 si urmatoarele din Legea nr. 64/1995, republicata, daca nu s-a
realizat privatizarea, fie in conditiile prevazute de art. III alin. (4) din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, in urma privatizarii prin vanzarea pachetului
majoritar de actiuni.
De asemenea, Curtea a retinut ca titularii drepturilor de creanta care au
solicitat deschiderea procedurii fata de societatea comerciala ajunsa in
incapacitate de plata au posibilitatea ca, la inchiderea procedurii speciale prevazute
de art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, sa isi recupereze creantele
pe baza prevederilor contractului de privatizare sau, in conditiile dreptului
comun, de la succesorii societatii comerciale privatizate.
Asadar, atat masura suspendarii, cat si inchiderea procedurii prevazute de
lege au loc in cadru judiciar, in fata instantei competente, neputandu-se
retine, in consecinta, ca prin textul de lege care formeaza obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate s-ar restrange exercitiul dreptului sau insusi dreptul
de liber acces la justitie.
Pentru aceleasi considerente, Curtea Constitutionala a statuat ca
dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu sunt contrare
prevederilor art. 49 din Constitutie, intrucat textul criticat este un text de
procedura - deci fara efect cu privire la dreptul substantial al creditorilor
-, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, reglementarea procedurilor
judiciare este de competenta legiuitorului.
Si, in sfarsit, prin aceeasi decizie, Curtea a statuat ca aceste dispozitii
nu contravin prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) si b) din Constitutie,
deoarece masura suspendarii raspunde tocmai exigentei formulate de Legea
fundamentala, fiind menita sa salveze societatile comerciale in dificultate si
capitalurile acestora, pentru a-si putea indeplini in continuare functiile
economice pentru care au fost create - deci pentru a asigura libertatea
comertului -, precum si toate obligatiile ce decurg din aceste functii,
inclusiv aceea de a-si achita obligatiile fata de creditori.
Atat considerentele, cat si solutia din aceasta decizie isi pastreaza
valabilitatea si in prezenta cauza, neintervenind elemente noi de natura a
determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.
64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala "Reconversie si Valorificare
Active" - S.A., lichidator al Bancii Internationale a Religiilor, in
Dosarul nr. 72/F/1997 al Tribunalului Olt - Sectia comerciala si de contencios
administrativ.
Pronuntata in sedinta publica din data de 6 martie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu