DECIZIE Nr.
923 din 6 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, 17 si art. 19 alin. (1) din
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 563 din 10 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, 17 şi art. 19 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
excepţie ridicată de Luminiţa Moşescu în Dosarul nr. 6.382/299/2009 al
Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 29 iunie
2010 şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având nevoie de
timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la 6 iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din data de 8 octombrie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 6.382/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 16, 17 şi art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Excepţia a fost ridicată de Luminiţa Moşescu într-o
cauză civilă având ca obiect o plângere contravenţională.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale menţionate încalcă
prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3), deoarece reglementează forţa
probantă a procesului-verbal de contravenţie, instituind o veritabilă prezumţie
de adevăr şi legalitate a acestui act emis în regim de autoritate publică.
Consideră că, deşi contravenţia este de natură penală, sarcina probei este
răsturnată, contravenientul fiind expus abuzului agentului constatator, pe care
este obligat să-l înlăture prin probe.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 16,
17 şi art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au
următorul cuprins:
-Art. 16: „(1) Procesul-verbal de constatare a
contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat;
numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul
constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric
personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei
contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită,
precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii
faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului
normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii
de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui
accident de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a
jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o
asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care
se depune plângerea.
(11) In cazul contravenienţilor cetăţeni
străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în
străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi
numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat,
data eliberării acestuia şi statul emitent.
(2)-(4) Abrogate.
(5)In cazul în care contravenientul este minor
procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau
ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia.
(6)In situaţia în care contravenientul este persoană
juridică în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea,
sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale
acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
(7)In momentul încheierii procesului-verbal agentul
constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a
face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile
sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte menţiuni», sub
sancţiunea nulităţii procesului-verbal.";
- Art. 17: „Lipsa menţiunilor privind numele,
prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele
contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a
sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a
semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea
se constată şi din oficiu.";
-Art. 19 alin. (1): „Procesul-verbal se semnează pe
fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. In cazul în care
contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul
constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie
confirmate de cel puţin un martor, In acest caz procesul-verbal va cuprinde şi
datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura
acestuia."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale
ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, în jurisprudenţa sa, a examinat constituţionalitatea aceloraşi
texte de lege, în raport de aceleaşi prevederi constituţionale şi cu motivare
similară. In acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 96 din 4 februarie 2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 15 martie
2010, prin care Curtea a respins, ca fiind neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale menţionate.
Referitor la susţinerea autorului excepţiei potrivit
căreia textele de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece însuşi
contravenientul trebuie să îşi probeze nevinovăţia în faţa instanţei, Curtea a
statuat, prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, că
„procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucură de
prezumţia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva
acesteia, este contestată chiar prezumţia de care se bucură. In acest caz,
instanţa de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege,
necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal.
Cel care a formulat plângerea nu trebuie să îşi demonstreze propria
nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot
probatoriul necesar stabilirii şi aflării adevărului. [...] Instanţele de
judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit
actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru
aflarea adevărului din moment ce contravenţia intră sub incidenţa art. 6 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Prin urmare, nu se poate susţine răsturnarea sarcinii probei."
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 16, 17 şi art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de
Luminiţa Moşescu în Dosarul nr. 6.382/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1
Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman