DECIZIE Nr.
901 din 6 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. (4) din Legea nr. 448/2006
privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 604 din 26 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (4) din Legea nr. 448/2006
privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepţie
ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr.
12.808/299/2009.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât
criticile de neconstituţionalitate urmăresc modificarea şi completarea textului
de lege, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 18 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 12.808/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
12 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap. Excepţia a fost ridicată de instanţă din oficiu
într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de restituire a unor sume
de bani încasate cu titlu de prestaţii sociale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră, în esenţă, că art. 12
alin. (4) din Legea nr. 448/2006, prin care se interzice cumulul între
indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap şi indemnizaţia lunară
acordată copilului aflat în această situaţie sau calitatea de asistent personal
al acestuia, încalcă prevederile art. 44 alin. (2) din Constituţie. Arată că nu
există nicio justificare rezonabilă pentru lipsirea părintelui de veniturile
necesare traiului său ori pentru lipsirea copilului de beneficiul indemnizaţiei
pentru asigurarea recuperării sale. Precizează că forţarea părintelui să opteze
între indemnizaţia pentru creşterea copilului acordată conform Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 şi cea pentru copilul cu handicap
reglementată de Legea nr. 448/2006 conduce, în ipoteza în care acesta alege să
beneficieze de primul drept, la lipsirea persoanei cu handicap de o protecţie
efectivă, ceea ce înseamnă că statul îşi încalcă obligaţia constituţională de a
asigura un regim special de ocrotire şi o alocaţie în acest sens.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 12 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008. Textul de
lege criticat are următoarea redactare:
- Art. 12 alin. (4): „(4) De drepturile prevăzute la
alin. (1) lit. a)-g) şi la alin. (2) nu pot beneficia persoanele care au
în acelaşi timp şi calitatea de asistent personal pentru acelaşi copil sau care
primesc indemnizaţia prevăzută la art. 42 alin. (4)."
Alin. (1) lit. a)-g) al art. 12 din Legea nr. 448/2006,
la care face referire textul de lege criticat, prevede că persoana care are în
îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil cu handicap beneficiază, după
caz, de următoarele drepturi:
a) concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului
cu handicap sau, după caz, stimulent lunar, până la împlinirea de către acesta
a vârstei de 3 ani, în condiţiile de acordare prevăzute de Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii
copilului, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 7/2007;
b) concediu şi o indemnizaţie pentru creşterea
copilului cu handicap, în cuantum de 450 lei, pentru copilul cu handicap cu
vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani;
c) program de lucru redus la 4 ore pentru părintele
care are în îngrijire copilul cu handicap grav sau accentuat, până la
împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani, la solicitarea părintelui;
d) concedii medicale, acordate în condiţiile legii,
pentru îngrijirea copilului cu handicap care necesită internare, tratament ambulatoriu
sau la domiciliu pentru afecţiuni intercurente, precum şi pentru
recuperare/reabilitare, până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani;
e) indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu
handicap, în cuantum de 450 lei, acordată persoanei cu handicap care nu
realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a),
până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;
f) indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu
handicap, în cuantum de 300 lei, acordată persoanei cu handicap care nu
realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a),
pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani;
g) indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu
handicap, în cuantum de 300 lei, acordată persoanei care nu îndeplineşte
condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi
completările ulterioare, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani,
iar pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani, un ajutor lunar în
cuantum de 150 lei.
Textul de lege criticat face referire şi la alin. (2)
al art. 12 din Legea nr. 448/2006, care prevede că persoana cu handicap care
are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil şi care nu realizează
alte venituri în afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a)
[indemnizaţie lunară, indiferent de venituri, în cuantum de 202 lei, pentru
adultul cu handicap grav, şi în cuantum de 166 lei, pentru adultul cu handicap
accentuat] beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului, în cuantum
de 450 lei, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani şi de un
ajutor lunar pentru creşterea copilului, în cuantum de 150 lei, pentru copilul
cu vârsta cuprinsă între 2 şi 7 ani.
Art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, la care face
trimitere textul de lege ce formează obiectul prezentei excepţii, stabileşte că
părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav, adulţii cu
handicap grav ori reprezentanţii legali ai acestora, cu excepţia celor cu
handicap vizual grav, pot opta între asistent personal şi primirea unei
indemnizaţii lunare [potrivit art. 35 din Legea nr. 448/2006, persoana cu
handicap grav are dreptul, în baza evaluării sociopsihomedicale, la un asistent
personal].
In opinia instanţei, în calitate de autor al excepţiei,
textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi din Constituţie: art.
41 alin. (2) privind măsurile de protecţie socială la care au dreptul salariaţii;
art. 44 alin. (2) care garantează şi ocroteşte proprietatea privată, indiferent
de titular; art. 49 alin. (1) şi (2) care instituie un regim special de
protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor copiilor şi tinerilor şi
prevede că statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea
copilului bolnav ori cu handicap, precizând că se stabilesc prin lege alte
forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor; art. 50 privind protecţia
persoanelor cu handicap.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că prevederile art. 12 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, prin
interdicţia pe care o impune, instituie, de fapt, pentru destinatarul normei un
beneficiu alternativ, în sensul că acesta are posibilitatea de a alege de care
dintre drepturile la care textul face referire să beneficieze.
Critica de neconstituţionalitate, astfel cum a fost
formulată, vizează tocmai această modalitate în care legiuitorul a înţeles să
confere anumite drepturi, prin oferirea de alternative, şi tinde la modificarea
soluţiei legislative consacrate prin textul de lege criticat. Or, Curtea
Constituţională nu se poate substitui puterii legislative prin completarea
prevederilor criticate, deoarece, în caz contrar, ar nesocoti principiul
constituţional al separaţiei puterilor în stat.
De asemenea, Curtea observă că aspectele prezentate în
motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reprezintă, de fapt, probleme
izvorâte din modalitatea de aplicare a textului. Instanţa de judecată are însă
atribute suverane în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea prevederilor
legale la speţe individuale, în funcţie de circumstanţele concrete ale
cauzelor.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (4) din Legea nr. 448/2006
privind protecţia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepţie
ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr.
12.808/299/2009.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu