DECIZIE   Nr. 89 din  3 martie 2004

asupra sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2, pct. 3, pct. 4, pct. 5, pct. 6 si art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 226 din 15 martie 2004

    Cu Adresa nr. 461 din 1 martie 2004 secretarul general al Senatului a transmis sesizarea privind declansarea controlului de constitutionalitate asupra unor dispozitii ale Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 17 februarie 2004, iar de Senat in sedinta din 24 februarie 2004. Sesizarea a fost formulata, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, de un grup de 25 de senatori, si anume: Nicolae-Vlad Popa, Maria Petre, Ion Vela, Hermann Armeniu Fabini, Norica Nicolai, Dan Avram, Romeo Octavian Hanganu, Dumitru Badea, Gheorghe Acatrinei, Dumitru Codreanu, Angela-Mihaela Balan, Aron Belascu, Carol Dina, Valentin Dinescu, Vasile Horga, Ion Carciumaru, Dumitru Petru Pop, Aurel Pana, Corin Penciuc, Mircea Teodor Iustian, Mircea Ionescu-Quintus, Gheorghe Flutur, Paun Ion Otiman, Nicolae Paul Anton Pacuraru si Mihail Lupoi.
    Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 1.073 din 2 martie 2004, formand obiectul Dosarului nr. 105A/2004.
    Prin aceasta sesizare se solicita Curtii sa constate ca unele dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor sunt neconstitutionale, dupa cum urmeaza:
    1. Prevederile art. 3 alin. (2) din lege sunt contrare dispozitiilor art. 102 alin. (3) din Constitutie, republicata, care nu prevad ca din alcatuirea Guvernului fac parte si ministri de stat.
    2. Prevederile art. 15, 20, 21, 22 si art. II din lege, prin care se infiinteaza Cancelaria Primului-Ministru, cu buget propriu, sunt contrare dispozitiilor art. 138 alin. (5) din Constitutie, republicata, intrucat nu se prevede sursa de finantare a acestei structuri noi.
    In conformitate cu dispozitiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca sesizarea este neintemeiata, pentru urmatoarele motive:
    1. In temeiul art. 102 alin. (3) din Constitutie, republicata, Guvernul poate cuprinde, pe langa ministri, si pe alti membri. Critica formulata de autorii sesizarii, in sensul ca in textul art. 102 alin. (3) din Constitutie, republicata, nu se prevede si functia de ministru de stat, este nefondata, intrucat aceasta functie este stabilita prin lege organica, asa cum cere dispozitia constitutionala. Enumerarea functiilor are caracter exemplificativ, functia de ministru fiind comuna oricarui cabinet. Este la latitudinea primului-ministru ca, avand acordul Parlamentului, sa-si organizeze cabinetul potrivit intereselor si prioritatilor nationale.
    2. Dispozitiile cuprinse la art. I pct. 3, art. I pct. 4 si cele ale art. II din lege nu sunt incidente dispozitiilor constitutionale ale art. 138 alin. (5) si sunt nerelevante in solutionarea sesizarii, intrucat nu contin prevederi cu impact asupra bugetului de stat. De altfel, in temeiul dispozitiilor art. 50 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, pot fi efectuate transferuri intre ordonatorii principali de credite fara a fi afectat echilibrul bugetar. Sursa de finantare a cheltuielilor de functionare a Cancelariei mentionate o constituie bugetul Secretariatului General al Guvernului, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2003.
    Presedintele Senatului considera ca sesizarea este neintemeiata pentru urmatoarele motive:
    1. Autorii sesizarii pun in discutie numai functia ministrului de stat, nu si pe cea a ministrului delegat, desi nici acesta nu este prevazut de dispozitiile art. 102 alin. (3) din Constitutie.
    Totodata, nu s-au observat prevederile art. 37 alin. (2) din lege potrivit carora Parlamentul, in temeiul art. 61 alin. (1) din Constitutie, republicata, hotaraste, prin lege organica, pe acei ministri, propusi pe lista Guvernului, care vor detine si functia de ministru de stat. La fel, nu s-au avut in vedere nici dispozitiile art. 53 alin. (4) privind calitatea ministrilor de stat ca membri ai Guvernului, care isi exercita atributiile si sarcinile diferentiat, potrivit diviziunii si specializarii activitatii ministerelor, urmand sa conlucreze cu ministrii care raman competenti si raspunzatori in domeniul ministerului respectiv.
    Autorii sesizarii nu au avut in vedere nici dispozitiile art. 107 alin. (1) din Constitutie, republicata, potrivit carora primul-ministru are atributii de conducere a Guvernului si de coordonare a activitatii membrilor acestuia. El poate ca, direct si personal, sa conduca si sa coordoneze activitatea Guvernului, dupa cum poate sa delege o parte din atributiile sale. De asemenea, poate dispune de un aparat propriu executiv de conducere si de coordonare.
    2. Sustinerile referitoare la incalcarea art. 138 alin. (5) din Constitutie, republicata, prin aceea ca legea criticata nu reglementeaza sursele de finantare a cheltuielilor de functionare a Cancelariei Primului-Ministru, sunt neintemeiate. Problema in discutie este o chestiune de legiferare, neimpunandu-se precizarea sursei de finantare atunci cand "autorul proiectului de lege este Guvernul".
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca sesizarea este nefondata pentru urmatoarele motive:
    1. In conformitate cu dispozitiile art. 117 alin. (1) din Constitutie, republicata, "Ministerele se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii". Calitatea de ministru si numarul ministrilor se determina in functie de numarul ministerelor. "Pot avea calitate de ministri si alte persoane, cum ar fi ministri de stat, ministri fara portofoliu, ministri delegati, daca prin lege organica, respectiv prin legea de organizare a Guvernului, prevazuta la art. 73 alin. (3) lit. e) din Constitutie, se prevad asemenea functii." Dispozitiile art. 102 alin. (3) din Constitutie, republicata, fac o enumerare exemplificativa a functiilor din componenta Guvernului care, cu exceptia primului-ministru, nu se afla in relatie ierarhica. Solutia adoptata de legiuitor in actuala lege, criticata de autorii sesizarii, a fost utilizata in activitatea de guvernare in actualul regim constitutional, asa cum rezulta din practica procedurilor parlamentare privind structura si componenta Guvernului.
    2. Referitor la critica de neconstitutionalitate ce priveste incalcarea dispozitiilor art. 138 alin. (5) din Constitutie, republicata, se solicita respingerea acesteia, avand in vedere ca prin reorganizarea aparatului de lucru al primului-ministru nu se efectueaza cheltuieli bugetare suplimentare fata de fondurile alocate autoritatilor si institutiilor publice prin legea bugetului de stat pe anul 2004. Prevederile acestei legi precizeaza ca, in scopul intaririi structurilor cu atributii in cadrul procesului de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, Guvernul poate sa aprobe redistribuiri de posturi si fondurile aferente acestora, intre bugetele ordonatorilor principali de credite.
    Noua structura este infiintata in acest scop, in conditiile in care Guvernul si-a asumat, nemijlocit, sarcina "de a asigura compatibilitatea institutionala determinata de dinamica negocierilor pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si accentuarea, in perioada urmatoare, a implementarii programelor si actiunilor guvernamentale".

    CURTEA,
examinand sesizarea, punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, raportul judecatorului-raportor, dispozitiile criticate din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:
    Curtea a fost legal sesizata si este competenta sa se pronunte asupra constitutionalitatii legii criticate.
    Analizand Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, Curtea constata ca dispozitiile legale vizate, fiind norme modificatoare, sunt sistematizate la art. I, dupa cum urmeaza: la pct. 2 - art. 3 alin. (2); la pct. 3 - art. 15 lit. c); la pct. 4 - art. 20; la pct. 5 - art. 21; la pct. 6 - art. 22 alin. (4). Asadar, obiectul controlului de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. I pct. 2, pct. 3, pct. 4, pct. 5, pct. 6 si art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001.
    1. Prima critica din sesizare vizeaza dispozitiile art. I pct. 2 din lege, care au urmatorul cuprins:
    "Art. I - Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: [...]
    2. Alineatul (2) al articolului 3 va avea urmatorul cuprins:
    <<(2) Din Guvern pot face parte si ministri de stat, precum si ministri-delegati cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru, prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere.>>"
    In sesizare se sustine ca aceste prevederi contravin dispozitiilor art. 102 alin. (3) din Constitutie, care au urmatorul cuprins: "Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica."
    Curtea Constitutionala constata ca alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 90/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, prevede ca "Guvernul este alcatuit din primul-ministru si ministri", iar alin. (2) al aceluiasi articol, in forma sa initiala, prevedea ca din Guvern pot face parte si "ministri-delegati cu insarcinari speciale". Completarea adusa prin textul de lege criticat consta in introducerea functiei de "ministru de stat" si "ministri-delegati cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru" printre functiile care intra in alcatuirea Guvernului.
    Cu privire la functia de "ministru de stat", autorii sesizarii considera ca prin aceasta prevedere se completeaza componenta Guvernului cu o functie superioara in grad functiei de ministru, care nu este prevazuta de dispozitiile art. 102 alin. (3) din Constitutie, republicata, si se creeaza un sistem ierarhic in randul membrilor Guvernului, ceea ce ar contraveni acestor dispozitii constitutionale.
    Curtea considera ca legiuitorul constituant a reglementat modul de alcatuire a Guvernului intr-o maniera supla, care permite acestei autoritati publice ca, in scopul realizarii programului sau de guvernare aprobat prin acordarea votului de incredere de catre Parlament [art. 102 alin. (1) din Constitutie], sa propuna o structura in raport cu obiectivele stabilite prin programul de guvernare. Este evident ca legiuitorul constituant nu a reglementat intr-o maniera rigida modul de alcatuire a Guvernului prin nominalizarea tuturor ministerelor.
    Utilizarea de catre legiuitorul ordinar a categoriilor de "ministri de stat" sau de "ministri-delegati cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru" are menirea sa distinga caracterul insarcinarilor ministrilor, si anume daca detin sau nu portofolii ministeriale, specificul atributiilor lor in organizarea Guvernului potrivit diviziunii si specializarii activitatii ministerelor.
    Asa fiind, se impune concluzia ca notiunea de "ministri", ca de altfel si cea de "membri ai Guvernului" sunt utilizate in sens generic si permit, asadar, includerea in sfera lor si a functiei de "ministru de stat", "ministru-delegat cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru", "ministru fara portofoliu" etc.
    De altfel, in aplicarea aceluiasi text constitutional, Curtea constata ca, de-a lungul anilor, in procesul guvernarii, au fost aduse modificari in structura executivului, prin hotarari succesive ale legislativului. Asa, spre exemplu, Hotararea Parlamentului nr. 23/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 324 din 4 decembrie 1997, a stabilit, in legatura cu structura de atunci a Guvernului, ca "ministrul industriei si comertului, ministrul afacerilor externe, ministrul justitiei, ministrul de interne si ministrul muncii si protectiei sociale sunt ministri de stat".
    2. Cea de a doua critica de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile art. I pct. 3, pct. 4, pct. 5, pct. 6 si art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001, care au urmatorul cuprins:
    "Art. I - Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: [...]
    3. Litera c) a articolului 15 va avea urmatorul cuprins:
    <<c) personalul din cadrul Cancelariei Primului-Ministru;>>
    4. Articolul 20 va avea urmatorul cuprins:
    <<Art. 20 - Aparatul de lucru al Guvernului este alcatuit din Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, departamente si alte asemenea structuri organizatorice cu atributii specifice stabilite prin hotarare a Guvernului.>>
    5. Articolul 21 va avea urmatorul cuprins:
    <<Art. 21 - (1) Cancelaria Primului-Ministru are personalitate juridica si este coordonata direct de primul-ministru.
    (2) Cancelaria Primului-Ministru este condusa de seful cancelariei, care are rang de ministru si calitatea de ordonator principal de credite.
    (3) Organizarea si functionarea Cancelariei Primului-Ministru se aproba prin decizie a primului-ministru.
    (4) Conducerea compartimentelor din cadrul cancelariei se asigura, dupa caz, de personal cu functii de conducere sau de demnitari.
    (5) Personalului Cancelariei Primului-Ministru nu i se aplica prevederile legii privind statutul functionarilor publici.>>
    6. Alineatul (4) al articolului 22 va avea urmatorul cuprins:
    <<(4) Guvernul aproba proiectul bugetului propriu, care se include in bugetul de stat. Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului sau, dupa caz, secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, cu exceptia Cancelariei Primului-Ministru si a altor cazuri prevazute de lege.>> [...]
    Art. 2 - In cuprinsul actelor normative in vigoare, sintagma <<aparatul de lucru al primului-ministru>> se inlocuieste cu sintagma <<Cancelaria Primului-Ministru.>>"
    In sesizare se sustine ca aceste prevederi care reglementeaza infiintarea, organizarea si functionarea Cancelariei Primului-Ministru, care are buget propriu, fara sa prevada si sursa de finantare a cheltuielilor de functionare a structurii nou-infiintate, contravin prevederilor art. 138 alin. (5) din Constitutie, republicata, potrivit carora "Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare".
    Examinand sesizarea, Curtea Constitutionala retine ca prin noua structura infiintata se reorganizeaza aparatul propriu al primului-ministru, cu scopul consolidarii capacitatii Guvernului de a finaliza, in perioada urmatoare, negocierile privind integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si de a pune in aplicare programele guvernamentale.
    In aceste conditii, chiar si in ipoteza in care reorganizarea preconizata ar implica o crestere a cheltuielilor bugetare, Curtea observa ca problema finantarii este solutionata in conformitate cu dispozitiile art. 9 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, potrivit carora "Guvernul poate aproba prin hotarare redistribuiri de posturi si fondurile aferente acestora intre bugetele ordonatorilor principali de credite, in vederea intaririi structurilor cu atributii in cadrul procesului de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana".
    Pe de alta parte, problema isi gaseste solutionarea si in temeiul dispozitiilor art. 50 al Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, potrivit carora "In situatiile in care, in timpul exercitiului bugetar, pe baza dispozitiilor legale, au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul sau in cadrul aceluiasi ordonator principal de credite, Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa introduca modificarile corespunzatoare in bugetele acestora si in structura bugetului de stat, fara afectarea echilibrului bugetar si a Fondului de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului".

    Avand in vedere considerentele expuse in prezenta decizie, dispozitiile art. 102 alin. (3), art. 107 alin. (1), art. 138 alin. (5) si art. 146 lit. a) din Constitutie, republicata, precum si prevederile art. 13 alin. (1) lit. A.a), art. 17 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Constata ca dispozitiile art. I pct. 2, pct. 3, pct. 4, pct. 5, pct. 6 si art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor sunt constitutionale.
    Definitiva si obligatorie.
    Decizia se comunica Presedintelui Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Dezbaterea a avut loc la data de 3 martie 2004 si la aceasta au participat: Nicolae Popa, presedinte, Costica Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Serban Viorel Stanoiu, Lucian Stangu si Ioan Vida, judecatori.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Prim magistrat asistent,
                              Claudia Miu