DECIZIE   Nr. 863 din 9 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 294 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 775 din 15 noiembrie 2007

Ioan Vida                                - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Ninosu                          -judecător

Ion Predescu                         -judecător

Puskas Valentin Zoltan          -judecător

Tudorel Toader                      -judecător

Augustin Zegrean                  -judecător

Ion Tiucă                                - procuror

Daniela Ramona Mariţiu        - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 294 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Intercom" - S.A. din Sfântu Gheorghe în Dosarul nr. 1.035/62/2007 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercială.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Incheierea din 26 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.035/62/2007, Curtea de Apel Braşov - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 294 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Intercom" - S.A. din Sfântu Gheorghe, cu ocazia soluţionării apelului declarat împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate, care nu permit în faza de judecată a apelului lărgirea cadrului procesual prin schimbarea cauzei ori a calităţii părţilor, contravin prevederilor art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (1) şi (3) şi art. 24 din Constituţie. Prin această interdicţie legiuitorul creează premisele pentru încălcarea efectului devolutiv al apelului, ceea ce conduce la încălcarea flagrantă a accesului liber la justiţie, precum şi a dreptului la un proces echitabil. Or, în această situaţie partea este lipsită de chiar prerogativa esenţială a principiului dreptului la apărare, şi anume posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată în vederea soluţionării cererilor sale, chiar în calea de atac a apelului.

Curtea de Apel Braşov - Secţia comercială arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Limitarea în apel a cadrului procesual referitor la părţi la cel existent la judecata în fond este menită tocmai să asigure dreptul părţilor la dublul grad de jurisdicţie. Introducerea în apel a unor părţi care nu au luat parte la judecata cauzei în primă instanţă le-ar pune într-o poziţie de inferioritate în privinţa administrării probelor şi formulării apărărilor.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că dispoziţiile art. 294 din Codul de procedură civilă nu contravin în niciun fel accesului liber la justiţie, dimpotrivă, reprezintă o garanţie a părţilor de a ataca cu apel hotărârea primei instanţe. Totodată, părţile au posibilitatea să exercite toate drepturile procesuale în cursul soluţionării cauzei, inclusiv în apel, nefiind afectat sub niciun aspect dreptul constituţional la un proces echitabil, astfel cum se prevede în art. 21 alin. (3) din Constituţie. De altfel, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (2), stabilirea competenţei şi procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut însă ca procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional.

Avocatul Poporului arată că interdicţia de a se lărgi în apel cadrul procesual stabilit în faţa primei instanţe, instituită ca limitare a efectului devolutiv al apelului, urmăreşte buna desfăşurare a procesului civil, aplicarea riguroasă a principiului respectării drepturilor şi obligaţiilor procesuale ale părţilor, precum şi a principiului autorităţii lucrului judecat. De asemenea, se arată că această soluţie legislativă nu are semnificaţia încălcării principiului constituţional al dreptului la apărare, care constă în posibilitatea părţii de a-şi valorifica pretenţiile sau de a dovedi netemeinicia pretenţiilor adversarului. Astfel, interdicţia introducerii de cereri noi în apel derivă din rolul instanţei de apel, şi anume acela de a examina regularitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe numai cu privire la pretenţiile ce au fost deduse în faţa sa.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 294 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins: „In apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face cereri noi. Excepţiile de procedură şi alte asemenea mijloace de apărare nu sunt considerate cereri noi.

Se vor putea cere însă dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanţe. De asemenea, se va putea solicita compensaţia legală."

In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 21 alin. (1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi art. 24 referitoare la dreptul la apărare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 424 din 25 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 26 iunie 2006, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, a statuat că interdicţia introducerii unor cereri noi în apel, prevăzută de art. 294 din Codul de procedură civilă, este justificată de caracterul devolutiv al apelului, iar nu de calitatea părţilor, astfel că această soluţie legislativă nu are semnificaţia încălcării principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Soluţia derivă din rolul instanţei de apel şi anume acela de a examina regularitatea hotărârii primei instanţe cu privire la pretenţiile ce au fost deduse în faţa sa. S-a constatat de asemenea că interdicţia introducerii de cereri noi în apel nu îngrădeşte accesul liber la justiţie, întrucât nimic nu împiedică părţile în proces să formuleze noi pretenţii pe calea unei alte acţiuni civile.

Intrucât textul de lege criticat nu împiedică în niciun mod părţile interesate să se adreseze justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi intereselor legitime, iar în acest cadru să beneficieze de toate garanţiile ce caracterizează dreptul la apărare, respectiv dreptul la un proces echitabil, nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare a art. 24 din Legea fundamentală.

Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinută.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 294 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Intercom" - S.A. din Sfântu Gheorghe în Dosarul nr. 1.035/62/2007 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercială.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 octombrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu