Decizia Nr.835 din 12.12.2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Maria-Magdalena Farkas în Dosarul nr. 3.593/83/2017 al Tribunalului Satu-Mare - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 330D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 1 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.593/83/2017, Tribunalul Satu-Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Maria Magdalena Farkas cu prilejul soluţionării unei cauze privind recalcularea pensiei.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 contravin art. 15 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate dispun retroactiv asupra modului de calcul al punctajului anual, eliminând 15,5% din veniturile realizate şi care au reprezentat contribuţia sa efectivă la constituirea fondului de contribuţii de asigurări sociale în perioada iulie 1977-decembrie 1990, prin neluarea în considerare a impozitului pe fondul total de retribuire aplicat la fondul total de salarii la care a contribuit, aşa cum a fost prevăzut de art. 13 şi art. 28 alin. (1) Legea nr. 1/1997. În opinia sa, aceste sume reprezintă un „bun" câştigat. 6. Tribunalul Satu-Mare - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. 7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 vizează trecutul, pentru că vechimea în muncă, respectiv stagiul de cotizare au fost realizate în perioadele anterioare intrării lor în vigoare, dar efectele lor se produc în viitor, cuantumurile pensiilor calculate fiind valabile numai pentru viitor. De asemenea, apreciază că dispoziţiile criticate confirmă principiul contributivităţii pe care se întemeiază stabilirea cuantumului pensiei, în perfect acord cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie. Menţionează că, referitor la critici asemănătoare, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Deciziile nr. 736 din 24 octombrie 2006 şi nr. 506 din 9 aprilie 2009, reţinând că modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condiţiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare, precum şi a altor condiţii şi criterii de calcul al pensiilor ţine de competenţa şi opţiunea exclusivă a legiuitorului. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, potrivit cărora: „(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: [...]b)salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991."12. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 47 alin. (2) din Constituţie referitoare la neretroactivitatea legii civile, respectiv la dreptul la pensie. 13. Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 466 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, paragraful 14, Curtea, analizând dispoziţiile art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, a reţinut, în esenţă, că, anterior anului 1991, formele de retribuire erau reglementate de Legea nr. 57/1974 a retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii, abrogată prin Legea salarizării nr. 14/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 9 februarie 1991. Astfel, potrivit art. 8 din Legea nr. 57/1974, se puteau aplica, în funcţie de specificul activităţii, „formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale". Potrivit art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974, „acordul global" - ca variantă a formei de retribuire în acord sau cu bucata - se putea aplica atunci când o formaţie de lucru, un colectiv sau întregul colectiv al subunităţii încheia cu unitatea un contract cuprinzând angajamente reciproce, în vederea realizării tuturor sarcinilor ce îi revin pentru executarea unor obiecte ori lucrări sau pentru obţinerea unei anumite producţii. Pentru persoanele care au lucrat - înainte de 1991 - în sistemul de salarizare în acord, în carnetul de muncă era menţionată retribuţia tarifară de încadrare, potrivit art. 1 din Decretul nr. 92 din 16 aprilie 1976 privind carnetul de muncă. Începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 1/1977 privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor de stat, în locul impozitului pe retribuţie plătit de fiecare persoană s-a introdus impozitul pe fondul total de retribuire plătit de angajator. 14. Totodată, prin paragraful 19 al Deciziei nr. 466 din 23 septembrie 2014, Curtea a observat că textul de lege criticat precizează că, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, şi nu reglementează modalitatea de stabilire a salariilor brute/nete pentru perioada 1977-2001, şi anume categoriile concrete de venituri care se includ în salariul brut/salariul net. 15. Curtea, prin paragraful 16 al aceleiaşi decizii, a reţinut că „verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislaţiei anterioare, s-au încasat sau nu contribuţii la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual şi dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor constituie probleme de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluţionare intră în competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti". 16. De asemenea, făcând trimitere la jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a arătat că „modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condiţiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare, precum şi a altor condiţii şi criterii de calcul al pensiilor ţin de competenţa şi opţiunea exclusivă a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic. Astfel, Parlamentul le poate stabili şi modifica în raport cu posibilităţile financiare disponibile ori cu modificările ce se produc în resursele economico-financiare ale societăţii". 17. Adiţional celor reţinute prin Decizia nr. 466 din 23 septembrie 2014, Curtea reţine că la stabilirea condiţiilor de pensionare se ţine cont de reglementările în vigoare la data depunerii cererii de pensionare, potrivit principiului tempus regit actum, şi că, atât timp cât acestea se referă la dreptul la pensie ce se acordă pentru viitor, nu au semnificaţia încălcării principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, chiar dacă privesc în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare sau vechimea în muncă au fost realizate în trecut. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, a reţinut că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Această prerogativă a legiuitorului nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, atât timp cât dispoziţiile de lege se aplică de la data intrării lor în vigoare pentru viitor. 18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Magdalena Farkas în Dosarul nr. 3.593/83/2017 al Tribunalului Satu-Mare - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Satu-Mare - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea