DECIZIE Nr.
810 din 27 septembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 si art. 59 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 782 din 19 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 59 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, excepţie ridicată de
Gheorghe Milici în Dosarul nr. 6.831/59/2006 al Curţii de Apel Timişoara -
Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează completul de judecată
că la dosar autorul excepţiei a depus o cerere prin care solicită admiterea
excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, apărătorul autorului excepţiei
a depus o cerere de amânare pentru motive medicale şi un certificat medical.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul
nr. 657 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate,
ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 6.525/59/2006 al Curţii de Apel
Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează completul de judecată
că la dosar autorul excepţiei a depus o cerere prin care solicită admiterea
excepţiei de neconstituţionalitate, iar partea Camera Executorilor
Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a depus concluzii scrise
prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea,
apărătorul autorului excepţiei a depus şi în acest dosar o cerere de amânare
pentru motive medicale şi un certificat medical.
Preşedintele acordă cuvântul pe cererile de amânare.
Reprezentantul Ministerului
Public arată că nu se opune cererilor de amânare.
Curtea, deliberând, respinge cererile de amânare.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor susmenţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor
ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 657 D/2007 la Dosarul nr.
656 D/2007, care este primul înregistrat.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 19 aprilie
2007, pronunţate în dosarele nr. 6.831/59/2006 şi nr. 6.525/59/2006, Curtea
de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 59 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/2000 privind executorii
judecătoreşti.
Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Milici în cauze
având ca obiect recursuri formulate împotriva unor hotărâri pronunţate de
Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti din România.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că textele de lege criticate sunt
neconstituţionale, deoarece profesia de executor judecătoresc este supusă
controlului statal, în condiţiile în care statul însuşi este uneori debitor,
fiind direct interesat în exercitarea de către executorii judecătoreşti a atribuţiilor
lor. Totodată, mai arată că asigurarea independenţei judecătorilor şi a
instanţelor de judecată îşi pierde orice valoare atât timp cât executorul
judecătoresc nu se bucură de acelaşi statut.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia de contencios
administrativ şi fiscal opinează că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece instituirea controlului
actelor efectuate de executorii judecătoreşti este justificată de faptul că
aceştia îndeplinesc un serviciu public.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că
textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate,
deoarece controlul activităţii executorilor judecătoreşti se exercită raportat
la ansamblul activităţii şi nu într-o cauză determinată. Cel care se consideră
nedreptăţit printr-un astfel de control are posibilitatea de a se adresa
instanţelor judecătoreşti.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece nu împiedică
părţile interesate de a apela la instanţele judecătoreşti şi de a se prevala de
toate garanţiile procesuale care condiţionează într-o societate democratică
procesul echitabil.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie, aşa cum rezultă din concluziile autorului excepţiei, prevederile
art. 4 şi art. 59 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/2000 privind executorii
judecătoreşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, care au
următorul conţinut:
- Art. 4: „Coordonarea şi
controlul activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de către
Ministerul Justiţiei.";
- Art. 59 alin. (1) lit. b): „(1) Controlul profesional se exercită de Ministerul Justiţiei,
prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Naţională a
Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul său de conducere, şi va avea în
vedere: [...]
b) calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de
executorii judecătoreşti."
Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la
următoarele dispoziţii cuprinse în Legea fundamentală: art. 1 alin. (3) privind
caracterul statului român, art. 11 referitor la dreptul internaţional şi
dreptul intern, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind
drepturile omului şi art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi
la prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia, Curtea Constituţională observă că,
potrivit dispoziţiilor Legii nr. 188/2000, executorii judecătoreşti sunt învestiţi
să efectueze un serviciu de interes public, şi anume executarea silită a
dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de
autoritate publică, care au forţa probantă specifică unui asemenea act.
Pornind de la aceste observaţii, Curtea constată că
este firesc ca activitatea executorilor judecătoreşti să fie supusă controlului
profesional, iar în situaţia în care sunt constatate abateri, aceştia să
răspundă disciplinar.
Curtea observă că faptele pentru care executorul judecătoresc
răspunde disciplinar sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi se referă la
conduita profesională a acestuia. Acţiunea disciplinară se exercită în
condiţiile art. 45 din Legea nr. 188/2000, iar audierea executorului este
obligatorie, acesta putând să-şi formuleze toate apărările pe care le consideră
necesare. Hotărârea prin care se stabileşte răspunderea disciplinară a
executorului judecătoresc poate fi contestată la Comisia superioară de
disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România, iar
hotărârea acestei comisii poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a
cărei rază teritorială se află sediul profesional al executorului.
Toate aceste prevederi legale constituie garanţii ale
desfăşurării unui proces echitabil, aşa încât Curtea nu poate reţine încălcarea
dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 4 şi art. 59 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/2000
privind executorii judecătoreşti, excepţie ridicată de Gheorghe Milici în
dosarele nr. 6.831/59/2006 şi nr. 6.525/59/2006 ale Curţii de Apel Timişoara -
Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu