DECIZIE Nr.
809 din 3 iulie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88 alin. 1 din Legea notarilor si a
activitatii notariale nr. 36/1995
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 587 din 5 august 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. 1 din Legea notarilor şi a
activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Ilie Gărgăriţă în
Dosarul nr. 31.220/299/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
La apelul nominal răspunde partea Riţa Gărgăriţă, în
nume personal şi ca mandatar al autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
precum şi Gheorghe Tara, mandatar al părţii Magdalena Veronica Tara, lipsind
celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele Curţii învederează mandatarilor faptul că,
potrivit art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, nu pot pune concluzii
în faţa instanţei constituţionale.
Cauza este în stare de judecată.
Având cuvântul, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate,
invocând în acest sens Decizia Curtii Constituţionale nr. 32/2004.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 18 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 31.220/299/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 88 alin. 1 din Legea notarilor şi a activităţii notariale
nr. 36/1995. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ilie
Gărgăriţă în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei
cauze privind acţiunea în constatarea nulităţii absolute a unor acte de
moştenire şi a celor de revendicare a unui imobil.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt
neconstituţionale, întrucât exclud posibilitatea persoanelor străine de
moştenire de a contesta certificatul de moştenitor.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate nu
contravin prevederilor constituţionale invocate de către autorul excepţiei.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere
ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima
punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului consideră
că, fiind parte în Dosarul nr. 31.220/299/2006 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia a III-a civilă, nu îşi poate exprima punctul de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de părţi,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 88 alin. 1 din Legea notarilor şi a activităţii
notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, potrivit cărora:
„Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea
certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia
şi stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre
judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa
calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui
moştenitor în parte."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale
art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 44 privind dreptul de proprietate
privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că asupra dispoziţiilor criticate, raportate la prevederile
constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 24 şi ale art. 44, s-a
pronunţat prin Decizia nr. 32/2004, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 131 din 13 februarie 2004.
Cu acel prilej, Curtea a
reţinut că susţinerea în sensul că prevederile de lege atacate exclud
posibilitatea persoanelor străine de moştenire de a contesta certificatul de
moştenitor este nefondată, dat fiind că în cuprinsul textului de lege nu se
face nicio distincţie între succesori şi terţele persoane care ar putea fi
vătămate prin folosirea unui certificat de moştenitor emis cu încălcarea legii.
Pe de altă parte, potrivit art. 99 alin. (1) coroborat
cu art. 100 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, actele notariale sunt supuse
controlului judecătoresc şi pot fi atacate de părţi sau de orice persoană
interesată prin acţiune în anulare la instanţa judecătorească, în condiţiile
prevăzute de Codul de procedură civilă.
In consecinţă, nu poate fi primită susţinerea
referitoare la încălcarea principiului egalităţii în drepturi.
De asemenea, nu poate fi primită susţinerea autorilor
excepţiei privind încălcarea dispoziţiilor art. 24 şi 44 din Legea
fundamentală, întrucât certificatul de moştenitor prin care se atestă calitatea
de moştenitor legal sau testamentar al unei persoane nu constituie titlu de
proprietate şi nu înlătură posibilitatea
persoanelor străine de moştenire de a emite pretenţii asupra bunurilor cuprinse
în masa succesorală, de a face dovada drepturilor lor asupra acestor bunuri şi
de a-şi apăra drepturile şi interesele în justiţie.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de
natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei
menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
In plus, Curtea observă că celelalte susţineri ale
autorului excepţiei referitoare la desfăşurarea procesului în faţa instanţei de
judecată nu pot fi primite, deoarece acestea reprezintă aspecte de aplicare şi
interpretare a legii, ceea ce nu intră în competenţa Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3,
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 88 alin. 1 din Legea notarilor şi a activităţii notariale
nr. 36/1995, excepţie ridicată de Ilie Gărgăriţă în Dosarul nr. 31.220/299/2006
al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iulie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean