DECIZIE Nr. 80 din 14 martie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 - 25,
art. 58 alin. 3, art. 67 alin. 3, art. 77 si 81 din Ordonanta Guvernului nr.
11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 320 din 15 mai 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 23 - 25, art. 58 alin. 3, art. 67 alin. 3, art. 77 si 81 din
Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Stofe Buhusi" - S.A. din
Buhusi in Dosarul nr. 4.097/2001 al Tribunalului Bacau.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate, intrucat apreciaza ca dispozitiile de lege
criticate nu contravin, asa cum sustine autorul ei, prevederilor art. 41 alin.
(1) si (2) din Constitutie, ci stabilesc competentele diferitelor autoritati
publice in materia executarii silite a creantelor bugetare.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 25 iunie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 4.097/2001,
Tribunalul Bacau a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 24, art. 58 alin. 3, art. 67 alin. 3,
art. 77 si 81 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea
creantelor bugetare, aprobata cu modificari prin Legea nr. 108/1996, cu
modificarile ulterioare. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Societatea
Comerciala "Stofe Buhusi" - S.A. din Buhusi intr-o cauza avand ca
obiect anularea licitatiei din 7 noiembrie 2000 prin care a fost vanduta la
licitatie publica "Filatura Sud".
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
Ordonantei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare,
precum si celelalte acte normative de modificare a acesteia sunt contrare art.
16 si art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie. In sensul acestor sustineri se
arata ca "prin sintagma <<nimeni nu este mai presus de
lege>>", prevazuta de dispozitiile constitutionale ale art. 16,
trebuie sa se inteleaga ca statul, ca subiect de drept, "nu-si poate crea
prin anumite reglementari o situatie dominant privilegiata in raport cu alti
subiecti de drept, in functie de interesele sale de moment". In esenta,
aceleasi sunt argumentele formulate si in legatura cu incalcarea art. 41 alin.
(1) si (2) din Constitutie, potrivit caruia proprietatea privata este ocrotita
in mod egal de lege, indiferent de titular, iar statul nu-si poate crea un
regim juridic special, care sa il favorizeze in raporturile sale cu celelalte
persoane fizice si juridice. Or, in opinia autorului exceptiei, prin
dispozitiile de lege criticate s-a creat in favoarea statului (care in
raporturile de drept civil este o persoana juridica ca oricare alta) un astfel
de regim juridic. Se mai sustine ca procedura instituita prin aceasta
reglementare, referitoare la urmarirea si incasarea unor creante bugetare,
contravine in mod evident procedurii de executare silita stabilita de Codul de
procedura civila.
Tribunalul Bacau, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. Astfel, se arata ca exista o
deplina concordanta intre dispozitiile de lege criticate si prevederile art. 41
alin. (1) si (2) din Constitutie. In acest sens se considera ca principalele
resurse ale veniturilor publice, care nu fac parte din proprietatea statului,
sunt creantele bugetare si "este constitutionala instituirea unui regim
juridic special in materia creantelor bugetare in ceea ce priveste constituirea
titlurilor executorii, urmarirea silita a creantelor, precum si stabilirea
cailor de atac impotriva unor astfel de acte de urmarire". Se mai arata ca
in raporturile juridice dintre debitorul creantei bugetare si stat, in calitate
de creditor al obligatiei fiscale, "nu exista un raport de egalitate,
statul avand un regim de favoare determinat de caracterul public al creantei
bugetare", astfel ca dispozitiile art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie
nu sunt incidente. In sfarsit, se considera ca prevederile de lege criticate
sunt in sensul art. 16 din Constitutie, care consacra principiul egalitatii
cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este
neintemeiata. In acest sens se arata ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.
11/1996 nu consacra privilegii si discriminari, ci asigura egalitatea in fata
legii a tuturor persoanelor carora li se adreseaza. Tot astfel se arata ca
dispozitiile de lege criticate reglementeaza realizarea "creantelor de
interes public", care au un regim juridic special ce nu contravine
principiului ocrotirii egale, prin lege, a proprietatii.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
I. Prin Incheierea din 25 iunie 2001 Tribunalul Bacau a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24,
art. 58 alin. 3, art. 67 alin. 3, art. 77 si 81 din Ordonanta Guvernului nr.
11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare. Prin aceeasi incheiere instanta
de judecata a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 23 si 25 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, texte de lege
pe care autorul acesteia, conform notelor scrise din dosar, le apreciaza, de
asemenea, ca fiind contrare Constitutiei. Tribunalul Bacau isi motiveaza
aceasta solutie pe dispozitiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, dispozitii
potrivit carora "nu pot face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate
prevederile legale a caror constitutionalitate a fost verificata printr-o
decizie anterioara a Curtii Constitutionale". In sensul prevederilor
mentionate instanta de judecata a retinut ca prin deciziile nr. 31 din 2 martie
1999, nr. 99 din 29 iunie 1999 si nr. 208 din 30 noiembrie 1999 Curtea
Constitutionala a statuat ca art. 23 si 25 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996
nu contravin Constitutiei. Asa fiind, Tribunalul Bacau a respins ca
inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate ridicata cu privire la art. 23
si 25 din ordonanta criticata.
In legatura cu aceasta, Curtea constata ca art. 23 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, republicata, pe care se intemeiaza solutia instantei de judecata,
dispune ca "Nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale a caror
constitutionalitate a fost stabilita potrivit art. 145 alin. (1) din
Constitutie sau prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o
decizie anterioara a Curtii Constitutionale". Or, in cauza, ipotezele acestui
text de lege nu sunt indeplinite, intrucat prin deciziile mentionate Curtea
Constitutionala a constatat ca dispozitiile art. 23 si 25 din Ordonanta
Guvernului nr. 11/1996 sunt constitutionale. Asa fiind, prin prezenta decizie
Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte si cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 si 25 din Ordonanta Guvernului nr.
11/1996.
II. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile
art. 23 - 25, art. 58 alin. 3, art. 67 alin. 3, art. 77 si ale art. 81 din
Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare,
dispozitii al caror continut este urmatorul:
- Art. 23: "In cazul in care debitorul nu-si achita obligatiile de
plata potrivit dispozitiilor titlului I din prezenta ordonanta, organul de
executare ii va transmite o instiintare de plata, prin care i se notifica
acestuia suma de plata datorata. In termen de 15 zile debitorul urmeaza sa-si
achite obligatiile restante sau sa faca dovada achitarii acestora. Instiintarea
de plata este act premergator executarii silite.
Daca debitorul nu a efectuat plata in termenul prevazut in instiintarea de
plata, organul de executare va incepe executarea silita prin comunicarea unei
somatii, prin care ii va face cunoscut debitorului ca, in termen de 15 zile,
este obligat sa efectueze plata sumelor datorate.
Somatia va cuprinde datele de identificare a debitorului, data emiterii,
semnatura si stampila organului de executare si va fi insotita de o copie
certificata de pe titlul executoriu.
Somatia este obligatorie si se va comunica debitorului, dupa cum urmeaza:
- prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, dupa caz, cu scrisoare
recomandata cu confirmare de primire;
- prin functionarii organelor de executare, potrivit dispozitiilor Codului
de procedura civila privind comunicarea citatiilor si a altor acte de
procedura, care se aplica in mod corespunzator, sau prin publicare in cotidiene
de larga circulatie.
Dovada comunicarii somatiei potrivit alin. 4 se va inscrie, de indata, in
evidentele organului de executare si va fi pastrata la dosarul de
executare.";
- Art. 24: "Pentru creantele bugetare administrate de catre Ministerul
Finantelor, precum si pentru cele gestionate de catre institutiile publice,
constand in venituri stabilite prin lege, care constituie resurse ale bugetului
de stat, sunt abilitate sa aduca la indeplinire masurile asiguratorii si sa
efectueze procedura de executare silita, prevazuta de prezenta ordonanta,
organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si
controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti si unitatile
subordonate acestora, unitatile subordonate Directiei Generale a Vamilor numai
pentru creantele determinate in vama, precum si alte organe sau persoane,
stabilite prin ordin al ministrului finantelor.
Creantele trezoreriei statului, astfel cum sunt definite de reglementarile
legale in materie, se executa silit de catre organele de specialitate
competente sa gestioneze bugetul trezoreriei statului.
Serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General
al Municipiului Bucuresti si ale consiliilor judetene, dupa caz, sunt abilitate
sa aduca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de
executare silita in vederea realizarii creantelor apartinand bugetelor
comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, dupa caz.
Organele si serviciile de specialitate prevazute la alin. 1, 2 si 3 sunt
denumite in continuare organe de executare.
Creantele bugetare care se incaseaza, se administreaza, se contabilizeaza
si se utilizeaza de institutiile publice, provenite din venituri extrabugetare,
precum si cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin
imputerniciti proprii, potrivit prevederilor prezentei ordonante.
Pentru creantele bugetare prevazute la alin. 3 si 5 organele abilitate sa
efectueze procedura de executare silita vor aduce la indeplinire si masurile
asiguratorii.
In cazul in care institutiile publice transmit spre executare silita
organelor prevazute la alin. 1 debite reprezentand venituri extrabugetare,
sumele realizate astfel se fac venit la bugetul de stat.
Personalul organelor de executare, imputernicit sa aplice masurile de
executare silita, indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de
stat.";
- Art. 25: "Executarea silita a creantelor bugetare poate fi pornita
numai in temeiul unui titlu executoriu emis de organul competent potrivit
legii, ori al unui alt inscris caruia legea ii recunoaste caracterul de titlu
executoriu.
Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta bugetara
este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit
de organul competent, ori in alt mod prevazut de lege.
Pentru obligatiile bugetare reprezentand impozite, taxe, contributii,
amenzi, majorari de intarziere si alte sume datorate si neachitate la termenul
legal de plata, titlul executoriu il constituie actul, emis sau aprobat de
organul competent, prin care acestea se stabilesc.
In cazul in care suma neachitata la scadenta din obligatia bugetara a fost
stabilita de organele competente ale Ministerului Finantelor sau ale
serviciilor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale,
organul de executare va intocmi pentru fiecare creanta cate un act distinct,
denumit titlu executoriu, care va contine: antetul organului emitent, numele si
prenumele sau denumirea debitorului, domiciliul sau sediul acestuia, precum si
orice alte date de identificare; cuantumul si natura sumelor datorate; temeiul
legal al puterii executorii a titlului; data intocmirii titlului, stampila si
semnatura organului de executare.
Pentru debitorii obligati in mod solidar la plata creantelor bugetare, se
va putea intocmi un singur titlu executoriu.";
- Art. 58 alin. 3: "Organul de executare va intocmi un proces-verbal
de identificare a bunului supus executarii, dispozitiile art. 46 si 47
aplicandu-se in mod corespunzator.";
- Art. 67 alin. 3: "Procesul-verbal de licitatie constituie titlu de
proprietate pentru imobilul transmis, pe baza caruia se face inscrierea in
evidentele de publicitate imobiliara la organele competente in a caror raza
teritoriala este situat imobilul.";
- Art. 77: "Contestatia la executare se poate face in termen de 15
zile de la data cand:
a) contestatorul, din comunicarea somatiei sau din alta instiintare primita
ori, in lipsa acestora, cu ocazia efectuarii executarii silite sau in alt mod,
a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta;
b) contestatorul a luat cunostinta, potrivit lit. a), de refuzul organului
de executare de a indeplini un act de executare;
c) cel interesat a luat cunostinta, potrivit lit. a), de eliberarea sau de
distribuirea sumelor pe care le contesta.
Contestatia, prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de
proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit, poate fi introdusa
cel mai tarziu in termen de 15 zile dupa efectuarea executarii.";
- Art. 81: "Instanta care a admis contestatia, o data cu desfiintarea
executarii, va dispune, prin aceeasi hotarare, sa i se restituie celui
indreptatit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile
prin poprire."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca aceste dispozitii
de lege creeaza pentru stat un regim juridic special, care il favorizeaza in
raporturile sale cu celelalte persoane fizice si juridice, ceea ce contravine
art. 16 alin. (2) si art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie, care prevad:
- Art. 16 alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 41 alin. (1) si (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum si
creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor
drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de
titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate
asupra terenurilor."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea
Constitutionala constata urmatoarele:
In sustinerea neconstitutionalitatii prevederilor art. 23 - 25, art. 58
alin. 3, art. 67 alin. 3, art. 77 si 81 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996
privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari prin Legea nr.
108/1996, cu modificarile ulterioare, se invoca incalcarea dispozitiilor art.
41 alin. (1) si (2) din Constitutie, potrivit carora "proprietatea privata
este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular". Prin textele
ordonantei mentionate se creeaza o pozitie dominanta a statului, care in
raporturile de drept civil este o persoana juridica la fel ca oricare alta, si
se instituie o noua procedura pentru urmarirea si incasarea unor creante
bugetare, care contravine in mod evident procedurii de executare silita
reglementata de Codul de procedura civila.
In legatura cu aceste sustineri Curtea observa ca textele de lege criticate
sunt cuprinse in titlul III din ordonanta criticata, intitulat "Executarea
silita", ele reglementand aspecte cu privire la somatia de executare,
organele de specialitate ale Ministerului Finantelor abilitate sa efectueze
procedura de executare, titlurile executorii, modalitatile de executare si
contestatia la executarea silita. Aceste dispozitii care stabilesc competente
si reguli de procedura in materia executarii silite nu afecteaza protectia
proprietatii private, astfel ca nu se poate retine incalcarea prevederilor art.
41 alin. (1) si (2) din Constitutie.
De altfel, cu privire la constitutionalitatea art. 23 alin. 2 din Ordonanta
Guvernului nr. 11/1996, aprobata cu modificari prin Legea nr. 108/1996, cu
modificarile ulterioare, prin raportare la prevederile art. 41 alin. (1) si (2)
din Constitutie, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 208 din
30 noiembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4
din 7 ianuarie 2000. De asemenea, si cu privire la constitutionalitatea
prevederilor art. 25 alin. 1 - 4 din ordonanta, prin raportare la aceleasi
prevederi din Constitutie, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 31 din 2
martie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 196 din
5 mai 1999, precum si prin Decizia nr. 99 din 29 iunie 1999, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 352 din 26 iulie 1999. Prin aceste
decizii, respingand exceptiile de neconstitutionalitate, Curtea a retinut, in
esenta, ca dispozitiile criticate, reglementand in materia executarii silite,
nu sunt contrare prevederilor art. 41 din Constitutie, referitoare la protectia
proprietatii private.
Ulterior pronuntarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 99 din 29 iunie
1999, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113 din 30 iunie 1999 pentru
modificarea si completarea unor acte normative in baza Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 61/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 315 din 30 iunie 1999, alin. 4 al art. 25 din Ordonanta Guvernului nr.
11/1996 a fost modificat, fara insa ca prin aceasta modificare sa se schimbe
solutia legislativa initiala.
Deoarece, asa cum s-a aratat, textele din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996,
criticate ca fiind neconstitutionale in prezenta cauza, contin dispozitii
referitoare la competenta si regulile de procedura privind executarea silita in
materia creantelor bugetare si, intrucat nu au intervenit elemente noi care sa
justifice schimbarea acestei jurisprudente, cele statuate prin deciziile
mentionate isi mentin valabilitatea si in acest dosar.
In ceea ce priveste argumentul potrivit caruia procedura privind urmarirea
si executarea unor creante bugetare, instituita prin dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr. 11/1996, cu modificarile ulterioare, contravine in mod evident
procedurii de executare silita stabilita de Codul de procedura civila, Curtea
constata ca acesta nu priveste constitutionalitatea textelor de lege criticate,
ci este o chestiune de corelare normativa, aspect ce nu intra in competenta sa
de solutionare.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate invoca si incalcarea
prevederilor art. 16 din Constitutie, sustinand ca "prin sintagma
<<nimeni nu este mai presus de lege>>", prevazuta de
dispozitiile constitutionale ale art. 16, trebuie sa se inteleaga ca statul, ca
subiect de drept, "nu-si poate crea prin anumite reglementari o situatie
dominant privilegiata in raport cu alti subiecti de drept, in functie de
interesele sale de moment".
Examinand dispozitiile de lege criticate, Curtea constata ca din continutul
acestora nu rezulta, asa cum sustine autorul exceptiei, existenta unei situatii
privilegiate a statului in raport cu celelalte subiecte de drept, astfel ca nu
se poate retine incalcarea prevederilor art. 16 din Constitutie.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 - 25,
art. 58 alin. 3, art. 67 alin. 3, art. 77 si 81 din Ordonanta Guvernului nr.
11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Stofe Buhusi" - S.A. din Buhusi in Dosarul nr. 4.097/2001
al Tribunalului Bacau.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 martie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu