DECIZIE   Nr. 80 din  8 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 162 din 23 februarie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Marinela Minca          - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr. 1.541/P/2004 al Judecatoriei Galati.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 27 septembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.541/P/2004, Judecatoria Galati a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 278 din Codul de procedura penala.
    Exceptia a fost ridicata de petentul Marin Frunza in dosarul cu numarul de mai sus, avand drept obiect solutionarea unei plangeri formulate in temeiul art. 278^1 din Codul de procedura penala.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca textul legal criticat nu mai respecta drepturile cetateanului. In actuala redactare, textul nu garanteaza apararea acestor drepturi, pe cand, anterior modificarii art. 278 din Codul de procedura penala, persoana nemultumita de solutia de netrimitere in judecata dispusa de procuror se putea adresa cu plangere pe cale ierarhica, inclusiv pana la nivelul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
    In opinia sa se incalca dreptul la un control ierarhic, deoarece solutia data de procuror poate fi controlata doar de catre prim-procurorul parchetului din cadrul caruia face parte procurorul care a dispus rezolutia ori ordonanta atacata.
    Judecatoria Galati opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, intrucat principiul controlului ierarhic este consacrat de art. 131 alin. (1) din Legea fundamentala, iar continutul sau este reglementat, in principal, de Legea privind organizarea judiciara si de Codul de procedura penala. Astfel, aceste reglementari stabilesc posibilitatea verificarii oricarei solutii de catre conducatorul parchetului, precum si de catre conducatorii parchetelor ierarhic superioare, inclusiv de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
    Insa trebuie observat ca procedura reglementata de art. 278 din Codul de procedura penala este prevazuta numai pentru persoanele carora li s-a adus o vatamare intereselor legitime, persoane care, potrivit art. 21 din Constitutie, se pot adresa justitiei pentru apararea drepturilor lor in cadrul unei activitati de infaptuire a justitiei, care, conform art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala, se realizeaza numai prin intermediul instantelor judecatoresti.
    Instanta apreciaza ca art. 278 din Codul de procedura penala nu aduce atingere art. 131 alin. (1) din Constitutie, ci, dimpotriva, constituie o concretizare a principiului constitutional al controlului ierarhic, prevazand ca masurile luate sau actele efectuate de procuror sunt supuse verificarii, din perspectiva legalitatii si temeiniciei lor, de catre procurorul ierarhic superior.
    Prevederile legale criticate nu aduc atingere nici dispozitiilor constitutionale ale art. 1 si 15 si nici celor prevazute in art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece sunt aplicate fara exceptie tuturor partilor din proces, fara a se leza in vreun fel principiul separatiei puterilor in stat si nici statul de drept.
    Art. 11 din Constitutie si art. 17 din conventia invocata de autor nu sunt pertinente in cauza.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala instituie o procedura prin care procurorul ierarhic superior, sesizat printr-o plangere, verifica legalitatea masurilor luate de procuror ori a actelor efectuate de acesta. Textul legal criticat da expresie dispozitiilor art. 132 alin. (1) din Constitutie, care prevede ca "Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei". Astfel, prin aceasta procedura, nu se aduce atingere principiului separatiei puterilor in stat si nici statului de drept.
    Referitor la incalcarea dispozitiilor art. 11 si 20 din Constitutie, Guvernul arata ca acestea nu sunt relevante in cauza, intrucat aceste prevederi vizeaza raporturile dintre dreptul international si dreptul intern, care nu au nici o legatura cu speta de fata.
    Nu poate fi acceptata nici critica potrivit careia prevederile art. 278 din Codul de procedura penala ar contraveni dispozitiilor art. 15 din Legea fundamentala, care consacra universalitatea drepturilor, libertatilor si obligatiilor si neretroactivitatea legii, deoarece aceste principii se refera pe de o parte la drepturile, libertatile si obligatiile cetatenilor, fara deosebire de sediul reglementarii lor, iar pe de alta parte se refera la faptul ca o lege odata adoptata produce si trebuie sa produca efecte juridice numai pentru viitor, cu exceptia legii penale ori contraventionale mai favorabile.
    In ceea ce priveste incalcarea de catre art. 278 din Codul de procedura penala a dispozitiilor constitutionale ale art. 132, Guvernul arata ca principiul controlului ierarhic este reglementat atat de Legea privind organizarea judiciara, cat si de Codul de procedura penala. Aceste acte normative prevad in ce consta si care este modul in care se realizeaza controlul de catre conducatorul parchetului din care face parte procurorul care a dat solutia, precum si de catre conducatorii parchetelor ierarhic superioare, inclusiv procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Or, din analiza acestor dispozitii nu se poate considera ca prin stabilirea de catre textul criticat a posibilitatii procurorului ierarhic superior de a solutiona plangerea formulata se incalca principiul controlului ierarhic, ci, dimpotriva, respecta si concretizeaza prevederile fundamentale invocate.
    Dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala nu sunt discriminatorii, ele aplicandu-se tuturor partilor din proces.
    De asemenea, nu sunt incalcate nici dispozitiile art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece textul legal criticat nu incalca nici unul din drepturile fundamentale proteguite de conventie.
    Prevederile art. 131 din Constitutie nu sunt relevante in cauza.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece prevederile legale criticate se aplica tuturor persoanelor aflate in situatia prevazuta de ipoteza normei legale, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare.
    De asemenea, nu poate fi retinuta critica potrivit careia art. 278 din Codul de procedura penala contravine art. 131 si 132 din Constitutie, intrucat textul legal atacat reglementeaza procedura plangerii impotriva masurilor luate sau actelor efectuate de procuror in cursul urmaririi penale si reprezinta o concretizare a regulilor constitutionale invocate. Ca atare, in calitatea sa de reprezentant al intereselor generale ale societatii si de aparator al ordinii de drept, al drepturilor si libertatilor cetatenilor, Ministerului Public, prin procurori, ii revine sarcina ca in faza de urmarire penala sa administreze si sa aprecieze probele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei infractiunii, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor pentru justa solutionare a cauzei.
    Prin prerogativele acordate procurorului de catre legiuitor, in ceea ce priveste urmarirea penala, nu se aduce atingere, sub nici un aspect, valorilor supreme garantate de art. 1 din Constitutie.
    Art. 11 si 15 din Legea fundamentala si art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu au incidenta in cauza.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala, cu urmatorul continut: "Art. 278: Plangerea contra actelor procurorului
    Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau ale procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
    In cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau al ordonantei ori, dupa caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 si art. 249 alin. 2.
    Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala ori de incetare a urmaririi penale, se comunica persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.
    Dispozitiile art. 275 - 277 se aplica in mod corespunzator."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 1 referitoare la Statul roman, ale art. 11 referitoare la Dreptul international si dreptul intern, ale art. 15 referitoare la Universalitate, ale art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 131 referitoare la Rolul Ministerului Public si ale art. 132 referitoare la Statutul procurorilor, precum si dispozitiile art. 14 privind Interzicerea discriminarii si ale art. 17 privind Interzicerea abuzului de drept din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala stabilesc modul de exercitare a controlului ierarhic asupra activitatii procurorilor in cursul urmaririi penale.
    Contrar celor sustinute de autorul exceptiei, textul de lege nu exclude posibilitatea exercitarii controlului ierarhic de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care, potrivit art. 69 din Legea nr. 304/2004 pentru organizarea judiciara, "exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor".
    Textele de lege criticate contin dispozitii de procedura judiciara pe care legiuitorul are competenta sa le adopte, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, fara ca prin aceasta sa fie incalcate normele si principiile consacrate prin Legea fundamentala.
    Sustinerea autorului exceptiei, in sensul ca art. 278 din Codul de procedura penala contravine prevederilor art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, este nefondata, deoarece, in exercitarea cailor de atac prevazute de aceste dispozitii legale formulate impotriva oricaror alte masuri sau acte ale procurorului, legea nu face nici o discriminare. Dimpotriva, orice persoana care apreciaza ca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime poate face plangere la organul competent.
    Dispozitiile legale atacate, impreuna cu cele cuprinse in art. 278^1 din Codul de procedura penala, au instituit posibilitatea cenzurarii actelor procurorului de catre instantele judecatoresti, asigurand prin aceasta accesul la justitie al persoanelor nemultumite de solutiile date de procuror in faza de urmarire penala a procesului penal. Aceste prevederi nu contravin nici dispozitiilor constitutionale, nici actelor normative internationale invocate de autorul exceptiei.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr. 1.541/P/2004 al Judecatoriei Galati.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 8 februarie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru