DECIZIE   Nr. 78 din  8 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 1 din Codul de procedura penala si ale art. 61 alin. (1) si (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 162 din 23 februarie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Marinela Minca        - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 1 din Codul de procedura penala si ale art. 61 alin. (1) si (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, exceptie ridicata de Nicolae Dercaci in Dosarul nr. 1.978/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
    La apelul nominal raspunde, pentru partile Mihai Dumitru, Mihai Andy Cristian, Mihai Nelu, Romelia Modoianu, Matei Francu, Viorica Popescu si Florentina Popescu Preda, domnul avocat Dumitru Radescu, in baza delegatiei depuse la dosar, constatandu-se lipsa autorului exceptiei, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Magistratul-asistent informeaza Curtea ca autorul exceptiei a depus la dosar o cerere, prin care solicita amanarea judecarii cauzei pentru lipsa de aparare.
    Avand cuvantul asupra acestei chestiuni prealabile, reprezentantul partilor se opune cererii de amanare, invocand in acest sens dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutie si cele ale art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, dispozitii referitoare la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererii de amanare a judecatii cauzei, considerand ca autorul exceptiei a avut suficient timp pentru pregatirea apararii.
    Deliberand, Curtea respinge cererea de amanare.
    Cauza fiind in stare de judecata, se da cuvantul reprezentantului partilor care solicita respingerea ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece prevederile legale contestate nu vin in contradictie cu nici o dispozitie constitutionala.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, intrucat apreciaza ca prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 8 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.978/2004, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 1 din Codul de procedura penala si ale art. 61 alin. (1) si (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Exceptia a fost ridicata de Nicolae Dercaci intr-o cauza avand ca obiect solutionarea plangerii formulate de acesta impotriva solutiei de neincepere a urmarii penale dispuse de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, in Dosarul nr. 304/P/2003 al acestuia, privind pe inculpatii Mihai Dumitru, Mihai Andy Cristian, Mihai Nelu, Modoianu Romelia, Francu Matei, Popescu Viorica si Popescu Preda Florentina.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textele de lege criticate incalca prevederile art. 132 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora procurorii isi desfasoara activitatea conform principiului controlului ierarhic, deoarece, "daca instanta de judecata poate desfiinta rezolutia de neincepere a urmaririi penale sau ordonanta de scoatere de sub urmarire penala, procurorul sef rezolva, dar nu are dreptul sa infirme sau sa dispuna redeschiderea urmaririi penale". De asemenea, se sustine ca dispozitiile art. 278 alin. 1 din Codul de procedura penala incalca prevederile art. 21 alin. (1) - (3) din Constitutie privind accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala si-a exprimat opinia in sensul ca dispozitiile de lege criticate sunt in deplina concordanta cu prevederile Legii fundamentale.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca sustinerile autorului exceptiei privind neconstitutionalitatea prevederilor art. 61 alin. (1) si (2) din Legea nr. 304/2004 sunt neintemeiate, deoarece procurorul ierarhic superior poate infirma solutiile procurorilor din subordine, pronuntand o alta solutie in cauza penala supusa controlului, respectand totodata autonomia pe care o are fiecare procuror de a pronunta solutia pe care o apreciaza ca fiind legala si temeinica. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 1 din Codul de procedura penala, in raport cu prevederile art. 21 din Constitutie, Guvernul arata ca si aceasta este neintemeiata, intrucat aceste dispozitii nu impiedica in nici un mod accesul la justitie. Persoana nemultumita de solutia data plangerii sale, prin desfasurarea procedurii in cadrul Ministerului Public, are dreptul, in temeiul art. 278^1 din Codul de procedura penala, sa se adreseze instantei de judecata, asigurandu-se astfel accesul liber la justitie.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art. 278 alin. 1 din Codul de procedura penala si ale art. 61 alin. (1) si (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara sunt constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 278 alin. 1 din Codul de procedura penala, precum si cele ale art. 61 alin. (1) si (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, dispozitii care au urmatorul continut:
    - Art. 278 alin. 1 din Codul de procedura penala: "Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.";
    - Art. 61 alin. (1) si (2) din Legea nr. 304/2004: "(1) Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
    (2) In solutiile dispuse, procurorul este autonom."
    Autorul exceptiei considera ca aceste dispozitii legale sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1) - (3) privind accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, precum si celor ale art. 132 alin. (1), conform carora "Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului [...] controlului ierarhic [...]".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, pentru considerentele ce urmeaza:
    Prevederile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, referindu-se la autonomia procurorului in solutiile dispuse, nu contravin dispozitiilor art. 132 alin. (1) din Constitutie referitoare la principiul controlului ierarhic, intrucat, conform prevederilor art. 61 alin. (1) din aceeasi lege, "Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine". Rezulta ca procurorul ierarhic superior poate infirma solutiile procurorilor din subordine, pronuntand o alta solutie in cauza penala supusa controlului, respectand autonomia pe care o are fiecare procuror ca, in conformitate cu probele administrate in cauza, sa pronunte solutia pe care o apreciaza ca fiind legala si temeinica. Drept urmare, autonomia de care se bucura procurorul in adoptarea uneia dintre solutiile prevazute la art. 262 din Codul de procedura penala nu determina si irevocabilitatea acesteia, deoarece functionarea Ministerului Public se intemeiaza pe principiul controlului ierarhic, consacrat in art. 132 alin. (1) din Constitutie.
    De asemenea, dispozitiile din Partea speciala a Codului de procedura penala titlul I "Urmarirea penala" cap. VII "Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala" stabilesc coordonatele si limitele in care functioneaza controlul ierarhic, fara a nega autonomia procurorului in adoptarea solutiilor reglementate de art. 262 din Codul de procedura penala. In situatia in care, ca urmare a formularii plangerii prevazute de art. 278 din Codul de procedura penala, procurorul ierarhic superior constata ca solutia data de procurorul ierarhic inferior este netemeinica si nelegala, o infirma motivat si pronunta o solutie corespunzatoare. Aceasta solutie apartine procurorului ierarhic superior, iar nu procurorului a carui solutie a fost infirmata. Drept urmare, o eventuala plangere in fata instantei judecatoresti impotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata se va indrepta impotriva solutiei procurorului ierarhic superior, astfel cum prevede art. 278^1 din Codul de procedura penala, iar nu impotriva solutiei infirmate de catre acesta, cum neintemeiat sustine autorul exceptiei.
    In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei, potrivit careia dispozitiile art. 278 alin. 1 din Codul de procedura penala ar contraveni prevederilor art. 21 alin. (1) - (3) din Constitutie privind dreptul oricarei persoane de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, precum si a dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, Curtea constata ca si aceasta este neintemeiata, intrucat in art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala se prevede expres ca, dupa respingerea plangerii facute conform art. 275 - 278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, data de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278 din Codul de procedura penala, la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.

    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 1 din Codul de procedura penala si ale art. 61 alin. (1) si (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, exceptie ridicata de Nicolae Dercaci in Dosarul nr. 1.978/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 8 februarie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu