DECIZIE Nr.
739 din 13 septembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 282 1 alin. 1 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 745 din 2 noiembrie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 2821 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ana
Udrea şi Ioana Dumitraşcu în Dosarul nr. 940/114/955/2007 al Tribunalului Buzău
- Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul
nr. 706 D/2007, avand ca
obiect aceeaşi excepţie de neconstitutionalitate, ridicată de Cristea Drăguşin
în Dosarul nr. 463/114/2007 al Tribunalului Buzău - Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei şi
partea Nicolae Valcu, lipsind
celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul
nr. 1.036 D/2007, avand ca
obiect aceeaşi excepţie de neconstitutionalitate, ridicată de Florica Şerbescu
în Dosarul nr. 13.187/99/2006 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor sus-menţionate, avand
în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.
Părţile prezente nu se opun conexării.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 706 D/2007 şi nr. 1.036
D/2007 la Dosarul nr. 705 D/2007, care este primul înregistrat.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvantul pe fond.
Cristea Drăguşin solicită admiterea excepţiei de
neconstitutionalitate, depunand în acest sens concluzii scrise însoţite de un
set de acte.
Nicolae Valcu solicită
respingerea excepţiei şi depune note scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei, apreciind că se impune
păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarelor, reţine următoarele: Prin încheierile din 23 martie 2007 şi
13 iunie 2007 pronunţate în dosarele nr. 940/114/955/2007, nr. 463/114/2007 şi
nr. 13.187/99/2006 ale Tribunalului Buzău - Secţia civilă şi Curţii de Apel
Iaşi - Secţia civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 2821alin. 1 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Ana Udrea, Ioana Dumitraşcu, Cristea
Drăguşin şi Florica Şerbescu în cauze avand ca obiect recursuri împotriva unor sentinţe, calificate iniţial
de autori drept apeluri.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorii
acesteia susţin că dispoziţia legală criticată este neconstituţională, întrucat instituie o inegalitate în drepturi
între justiţiabili în funcţie de valoarea obiectului litigiilor, astfel încat cei ale căror litigii nu depăşesc
valoarea de 1 miliard de lei sunt privaţi de calea de atac a apelului, restrangandu-li-se astfel liberul acces la
justiţie. Pe de altă parte, prin efectul acestei reglementări, proprietatea
privată este inegal apărată.
Tribunalul Buzău - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură, pe care
legiuitorul are libertatea să le instituie în baza art. 126 alin. (2) din
Constituţie.
Curtea de Apel Iaşi -
Secţia civilă opinează că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate
nu instituie discriminări pe criteriile stabilite de art. 4 din Constituţie,
iar criteriul valoric adoptat de legiuitor în reglementarea căilor de atac
reflectă raţiunea legislativă privitoare la celeritatea soluţionării cauzelor
aflate pe rolul instanţelor. In ceea ce priveşte critica întemeiată pe
dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală, se arată că aceste dispoziţii au
în vedere doar dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa instanţei
naţionale, iar nu şi posibilitatea persoanei de a accede la toate gradele de
jurisdicţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere
ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima
punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocand în acest sens jurisprudenţa Curţii
Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi
Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand încheierile de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele
întocmite de judecatorul-raportor, concluziile părţilor prezente, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2821 alin. 1 din Codul de procedură civilă,
care au următorul conţinut: „Nu sunt supuse apelului hotărarile judecătoreşti date în primă
instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de
întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de pană la 1 miliard lei inclusiv, atat în materie civilă, cat şi în materie comercială,
acţiunile posesorii, precum şi cele referitoare la înregistrările în registrele
de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii şi în alte cazuri prevăzute de
lege."
Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la
următoarele dispoziţii cuprinse în Legea fundamentală: art. 16 alin. (1) şi (2)
privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art.
44 alin. (2) teza întai
privind garantarea şi ocrotirea în mod egal prin lege a proprietăţii private,
art. 53 privind restrangerea
exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 129 referitor la folosirea
căilor de atac, precum şi la prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la
un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale.
Examinand excepţia, Curtea
Constituţională constată că asupra prevederilor legale criticate s-a pronunţat
prin mai multe decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 440 din 15 septembrie
2005, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 938 din 20 octombrie 2005.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut, în esenţă, că
diferenţierea hotărarilor care pot fi sau nu pot fi
supuse apelului se face pe criteriul valorii obiectului litigiului, iar nu pe
cel al averii şi, prin urmare, textul legal criticat
nu instituie discriminări pe criteriile prevăzute de art. 4 din Constituţie, de
natură să aducă atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii.
Regimul juridic diferit este determinat de deosebirea de situaţii care impune soluţii legislative diferite în vederea
asigurării celerităţii soluţionării cauzelor aflate pe rolul instanţelor.
Referitor la critica autorilor excepţiei privind
încălcarea prevederilor art. 21 din Constituţie, Curtea a stabilit în
jurisprudenţa sa că accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate
cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.
Aşa fiind, nu poate fi reţinută nici încălcarea
dispoziţiilor art. 53 şi 129 din Legea fundamentală.
Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudenţa sa, a statuat că dreptul de acces la tribunale nu este absolut şi
că, fiind vorba despre un drept pe care convenţia l-a recunoscut fără să-l
definească în sensul restrans al cuvantului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în
afara limitelor care circumscriu conţinutul oricărui drept (Cauza „Golder împotriva Regatului Unit", 1975). Pentru aceste motive nu poate fi reţinută nici încălcarea
prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale.
Intrucat criticile de
neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi avand în vedere că nu au intervenit elemente
noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale,
soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi menţin
valabilitatea şi în cauza de faţă.
In final, Curtea observă că nu sunt încălcate nici
prevederile art. 44 alin. (2) teza întai din Constituţie, întrucat atat în litigiile al căror obiect are valoare de pană la 1 miliard de lei inclusiv, cat şi în celelalte, dreptul proprietarilor la un proces echitabil
este respectat, pentru motivele reţinute anterior.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1)lit. A.d)şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2821 alin. 1 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Ana Udrea, Ioana Dumitraşcu, Cristea Drăguşin şi Florica
Şerbescu în dosarele nr. 940/114/955/2007 şi nr. 463/114/2007 ale Tribunalului
Buzău - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 13.187/99/2006 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu