DECIZIE Nr.
721 din 17 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. 1 si 2, ale art. 34 alin. 2
si ale art. 183 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 588 din 5 august 2008
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 1 şi 2, ale art. 34 alin. 2
şi ale art. 183 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Elena
Viorica Mavhima în Dosarul nr. 7.558/280/2005 al Judecătoriei Piteşti.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de
judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, cu referire la
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 1 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 7.558/280/2005, Judecătoria Piteşti a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31
alin. 1 şi 2, ale art. 34 alin. 2 şi ale art. 183 din Codul de procedură
civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Elena Viorica
Mavhima în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei
acţiuni în pretenţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că
dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale întrucât lipsa de
contradictorialitate a procedurii recuzării limitează dreptul la apărare al
părţilor, iar posibilitatea instanţei de a cenzura utilitatea suspendării
judecăţii în cazul prevăzut de art. 183 din Codul de procedură civilă încalcă
dreptul părţilor la un proces echitabil, în condiţiile în care instanţa
continuă judecata pe baza unor înscrisuri care pot fi dovedite ca fiind false.
Judecătoria Piteşti şi-a
exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este
neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 31 alin. 1 şi 2 şi ale art. 34 alin. 2 sunt
constituţionale, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale. In ceea
ce priveşte dispoziţiile art. 183 din Codul de procedură civilă, consideră că
acestea nu conţin norme discriminatorii şi nu îngrădesc dreptul părţilor
interesate de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor
lor legitime şi nici dreptul la apărare.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 31 alin. 1 şi 2, ale art. 34 alin. 2 şi ale art.
183 din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut:
- Art. 31 alin. 1 şi 2: „Instanţa decide asupra
recuzării, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultând pe
judecătorul recuzat.
Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a
motivelor de recuzare.";
- Art. 34 alin. 2: „Incheierea
prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul.";
- Art. 183: „Dacă partea
care defăima înscrisul ca fals arată pe autorul sau complicele falsului,
instanţa poate suspenda judecata pricinii, înaintând înscrisul procurorului
împreună cu procesul-verbal ce se va încheia."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale
art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 privind dreptul la
apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
In ceea ce priveşte prevederile
art. 31 alin. 1 şi 2 şi ale art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă,
Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005,
constatând că nu sunt încălcate prevederile art. 21 din Constituţie. In
cuprinsul deciziei s-a reţinut că judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul
cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, instanţa
pronunţând în şedinţă publică o încheiere asupra recuzării, prin această
reglementare legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple şi
operative de soluţionare a acestei cereri. Incheierea prin care s-a respins
recuzarea se poate ataca odată cu fondul, instanţa de control judiciar urmând a
reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţă, atunci când
constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă. Totodată, Curtea a
arătat că cererea de recuzare nu constituie o acţiune de sine stătătoare, având
ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului
cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop
este tocmai asigurarea desfăşurării normale a judecăţii, iar nu împiedicarea
accesului la justiţie. Tocmai în considerarea acestui principiu constituţional,
consacrat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, legiuitorul a prevăzut
posibilitatea atacării numai odată cu fondul a încheierii prin care s-a respins
cererea de recuzare, spre deosebire de încheierile prin care se încuviinţează
sau se respinge abţinerea, precum şi de aceea prin care se încuviinţează
recuzarea, care nu sunt supuse nici unei căi de atac.
Neintervenind elemente noi, de natură a determina
reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele
cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Cât priveşte celelalte critici de neconstituţionalitate
aduse dispoziţiilor art. 31 alin. 1 şi 2 şi ale art. 34 alin. 2 din Codul de
procedură civilă, Curtea constată că şi acestea sunt neîntemeiate deoarece
aceste dispoziţii procedurale nu conţin discriminări de natură a duce la
încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie. Totodată, faptul că cererea de
recuzare se soluţionează în absenţa autorului acesteia şi că interogatoriul nu
este permis ca mijloc de probă nu contravine nici dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din
Constituţie, deoarece judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei şi
nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii.
Referitor la prevederile art.
183 din Codul de procedură civilă privind suspendarea judecăţii pricinii în
cazul declarării în fals a unui înscris, Curtea constată că şi acestea sunt
constituţionale. Astfel, instanţa nu este obligată să dispună suspendarea, ci
are această posibilitate atunci când are îndoieli cu privire la autenticitatea
înscrisului. Suspendarea cauzei într-o astfel de ipoteză este de natură să
preîntâmpine situaţiile în care instanţele judecătoreşti ar pronunţa hotărâri
contradictorii, cu efecte asupra stabilităţii raporturilor juridice existente
între părţi.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 31 alin. 1 şi 2, ale art. 34 alin. 2 şi ale art. 183 din
Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Elena Viorica Mavhima în
Dosarul nr. 7.558/280/2005 al Judecătoriei Piteşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean