DECIZIE   Nr. 704 din 19 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 970 din 5 decembrie 2006

Ioan Vida                               -  preşedinte

Nicolae Cochinescu              -  judecător

Aspazia Cojocaru                  -  judecător

Acsinte Gaspar                     -  judecător

Kozsokar Gabor                    -  judecător

Petre Ninosu                         -  judecător

Ion Predescu                         -  judecător

Şerban Viorel Stănoiu          -  judecător

Tudorel Toader                     -  judecător

Iuliana Nedelcu                     -  procuror

Afrodita Laura Tutunaru       -  magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Stelian Enache în Dosarul nr. 3.122/2006 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece criticile invocate de autor îmbracă aspecte de aplicare şi interpretare a prevederilor legale atacate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 28 aprilie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.122/2006, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Stelian Enache în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unui recurs în materie penală.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârşirea unui număr de 4 infracţiuni. Dintre acestea, două au intrat sub incidenţa Legii nr. 137/1997 privind graţierea unor pedepse, rămânând în discuţie infracţiunile de înşelăciune (art. 215 alin. 2 şi 3 din Codul penal) şi evaziune fiscală (art. 13 din Legea nr. 87/1994). Ca urmare a apariţiei Legii nr. 241/2005, care a abrogat în integralitatea sa Legea nr. 87/1994 şi care la art. 10 a prevăzut anumite cauze de nepedepsire şi de reducere a pedepselor, autorul s-a adresat instanţei de judecată cu o contestaţie la executare, invocând aplicarea legii penale mai favorabile, care i-ar fi permis în final să beneficieze de prevederile art. 81 din Codul penal referitor la suspendarea condiţionată a pedepsei. Deoarece atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au respins contestaţia cu motivarea că apariţia unei legi mai favorabile nu se încadrează în prevederile art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală, autorul excepţiei consideră că acest text aduce atingere prevederilor art. 15 şi 16 din Constituţie. Astfel, în speţa arătată, dispoziţiile noi ar trebui să retroactiveze, fiind mai favorabile condamnatului, şi, pe de altă parte, ar trebui să beneficieze de acelaşi regim sancţionator ca şi făptuitorii care comit o faptă de evaziune fiscală ce intră sub incidenţa Legii nr. 241/2005.

Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In realitate, problema invocată de autor ţine de domeniul de aplicare şi de interpretare a textului legal criticat şi nu de contrarietatea acestuia cu dispoziţiile art. 15 şi 16 din Legea fundamentală.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală nu conţin nicio dispoziţie de natură a împiedica aplicarea retroactivă a unei legi penale sau contravenţionale mai favorabile, ci reglementează o parte dintre cazurile când se poate face contestaţie la executare, între acestea fiind şi situaţiile în care intervine o cauză de stingere sau de micşorare a pedepsei.

Modul în care instanţa interpretează prevederile legale criticate este însă o problemă de aplicare a legii, şi nu de constituţionalitate a acesteia.

De asemenea, art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală nu contravine nici principiului egalităţii în drepturi statuat de art. 16 din Constituţie, deoarece nu creează privilegii sau discriminări pe motiv de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică sau avere, aplicându-se în mod nediferenţiat tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul legal criticat, pe lângă faptul că nu conţine nicio dispoziţie de excludere a aplicării de către instanţa de judecată a legii penale mai favorabile, se aplică în mod nediferenţiat tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală - Contestaţia la executare, care au următorul conţinut: „Contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: [...]

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 15 referitoare la Universalitatea legii şi ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 461 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de contencios constituţional prin raportare la prevederile art. 16 din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 77 din 8 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 23 februarie 2005, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo arătate.

Intrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea.

De asemenea, prevederile art. 461 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală, care instituie unul dintre cazurile în care se poate face contestaţie la executare, nu conţin nicio prevedere de natură să contravină regulii potrivit căreia în materie penală sau contravenţională legea nouă mai favorabilă poate retroactiva.

De altfel, criticile avansate de autorul excepţiei îmbracă mai mult forma unor nemulţumiri ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, aspecte care nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate, fiind de resortul instanţelor judecătoreşti de drept comun să dispună în consecinţă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.  146 lit. d) şi al art.  147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 461  alin. 1  lit. d) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Stelian Enache în Dosarul nr. 3.122/2006 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 octombrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru