DECIZIE Nr.
700 din 11 septembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 681 din 8 octombrie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea
nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991, excepţie ridicată de Robert Cătălin Jianu în Dosarul nr.
4.333/205/2006 al Judecătoriei Campulung.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura
de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 21 martie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 4.333/205/2006, Judecătoria Campulung a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru
modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Robert Cătălin Jianu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate, potrivit
cărora primarul are calitatea procesuală activă de a promova acţiunea în
constatarea nulităţii actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991, nu respectă principiul contradictorialităţii procesului
civil, care stabileşte că părţile cu interese contrare se află pe poziţii procesuale
contradictorii, astfel că se aduce atingere dreptului constituţional la un
proces echitabil. Nu poate fi acceptată situaţia în care primarul, care,
potrivit legii, este reprezentantul Comisiei locale de fond funciar, parte care
deţine calitatea procesuală pasivă în litigiul declanşat în temeiul art. III
din Legea nr. 169/1997, să aibă totodată şi calitatea procesuală activă, deci
să întrunescă ambele calităţi procesuale, de reclamant, respectiv de parat.
Judecătoria Campulung
apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca
fiind neîntemeiată. Astfel, se arată că primarul justifică legitimarea
calităţii procesuale active în promovarea acţiunilor în constatarea nulităţii
absolute, întrucat este
persoana care justifică cel mai bine interesul rezolvării tuturor cererilor
privind reconstituirea dreptului de proprietate. Activitatea primarului în
acest domeniu începe acolo unde Comisia locală de fond funciar îşi încetează
atribuţiile, aceasta din urmă fiind chemată în judecată pentru
asigurarea opozabilităţii
hotărarii pronunţate şi pentru
a pune la dispoziţia instanţei actele necesare soluţionării cauzei. De altfel,
soluţionarea echitabilă a procesului nu ţine de calitatea părţilor, ci de modul
în care acestea îşi asigură un probatoriu necesar şi pertinent pentru
rezolvarea litigiului.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că
invocarea nulităţii absolute a actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii
nr. 18/1991, de către primar, respectiv prefect, în calitate de preşedinţi ai
comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, respectiv judeţene, pentru
stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor
forestiere, în măsura în care justifică un interes legitim conform art. III din
Legea nr. 169/1997, nu este de natură a aduce atingere principiului
contradictorialităţii în procesul civil, cu atat mai
mult cu cat nulitatea absolută poate fi invocată de
oricare dintre părţi, de procuror, precum şi de instanţă, din oficiu.
Avocatul Poporului apreciază
că, potrivit normelor supuse controlului de constituţionalitate, soluţionarea
cererilor prin care se invocă nulitatea actelor emise cu încălcarea
prevederilor Legii nr. 18/1991 este de competenţa instanţelor de judecată, care
îşi vor desfăşura activitatea în baza principiului contradictorialităţii şi pe
baza unui probatoriu pertinent şi convingător.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinand încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru
modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie
1997, dispoziţii potrivit cărora „Nulitatea poate fi invocată de primar,
prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte
persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de
competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun".
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare
la dreptul la un proces echitabil, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. III alin. (1) din
Legea nr. 169/1997 consacră sancţiunea nulităţii absolute aplicabilă actelor
emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale
Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole şi celor forestiere.
Textul de lege criticat stabileşte categoria
persoanelor legitimate a formula acţiunea în constatarea nulităţii absolute,
respectiv acele persoane care justifică un interes legitim, individualizand în mod special instituţiile primarului
şi prefectului, precum şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea
Proprietăţilor.
Curtea reţine că, întrucat sancţiunea aplicabilă actelor civile prevăzute de lege este
nulitatea absolută, potrivit regimului juridic al acestei sancţiuni, orice
persoană care justifică un interes o poate invoca. Aşa fiind, calitate
procesuală activă în vederea promovării unei acţiuni în justiţie au, pe langă părţile actului juridic, acele
persoane care dovedesc existenţa vreunui interes. Or, în cazul primarului sau
prefectului, ca reprezentanţi legitimi ai autorităţilor comunale, orăşeneşti,
municipale sau judeţene, precum şi în cazul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
Proprietăţilor, interesul pe care aceştia au atat
dreptul, cat şi obligaţia să îl respecte şi să îl
valorifice este interesul general al comunităţii locale. Prin urmare, pe langă interesul personal, propriu unor
persoane fizice sau juridice, îndreptăţite să solicite anularea unor acte
civile emise fără respectarea prevederilor legale în vigoare, interesul general
al comunităţii trebuie în egală măsură protejat, astfel încat scopul legii să fie pe deplin atins. Sub
acest aspect, prevederea expresă printre titularii dreptului la acţiune în
constatarea nulităţii a primarului, a prefectului sau a instituţiei competente
în materia restituirii proprităţilor deţinute de stat către foştii proprietari
constituie tocmai expresia garantării liberului acces la justiţie şi a
dreptului la un proces echitabil, aşa cum acestea sunt consacrate
constituţional.
Pentru considerentele expuse
mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Robert
Cătălin Jianu în Dosarul nr. 4.333/205/2006 al Judecătoriei Campulung.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 septembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu