Decizia Nr.699 din 27.10.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 48 din 21 ianuarie 2016

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Laurenţiu Mihai Militaru în Dosarul nr. 4.444/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 122D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, arătând că textul de lege criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost invocată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Sentinţa civilă nr. 3.183 din 21 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 4.444/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Laurenţiu Mihai Militaru într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care i s-a respins cererea de înscriere la concursul pentru ocuparea postului de magistrat-asistent gradul III la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru neîndeplinirea condiţiilor de vechime în funcţiile prevăzute de art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată, în esenţă, că în componenţa personalului de specialitate juridică din entităţile prevăzute la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 în mod cert este inclusă şi profesia de consilier juridic. În niciun act normativ nu este reglementat faptul că profesia de consilier juridic din cadrul acestor entităţi „este superioară" profesiei de consilier juridic din alte instituţii/ persoane juridice. În art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 este prevăzută indirect profesia de consilier juridic, prin trimitere la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, numai pentru consilierii juridici care lucrează la instituţiile enumerate de text, ceea ce creează o discriminare, deoarece numai aceştia din urmă pot candida la concursul pentru ocuparea postului de magistrat-asistent gradul III la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Exemplificativ, autorul face referire la Decizia nr. 785 din 12 mai 2009 prin care autorul consideră că s-a reţinut că „experienţa acumulată prin vechimea în funcţia de consilier juridic nu este inferioară celei acumulate prin experienţa dobândită de avocaţi şi, implicit, de judecători sau procurori".6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că prin motivele invocate de autorul excepţiei se tinde la completarea prevederilor art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, în sensul introducerii în conţinutul normativ al acesteia şi a categoriei consilierilor juridici, problemă care ţine de legiferare, iar nu de exercitare a controlului de constituţionalitate, aşa cum s-a reţinut prin Decizia nr. 1.251 din 22 septembrie 2011.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost indicat în concluziile autorului excepţiei şi reţinut de instanţa care a sesizat Curtea, îl constituie prevederile art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004. În realitate, din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul îşi circumscrie critica sintagmei „personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1)" cuprinsă în art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările aduse prin Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 15 aprilie 2008. Prin urmare, obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 67 alin. (4),respectiv sintagma „personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1)" coroborate cu cele ale art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Acestea au următorul conţinut:– Art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 „(4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre [...] personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) [...]". Articolul 87 alin(1) din Legea nr. 303/2004: „(1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător."11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul excepţiei formulează critica dintr-o altă perspectivă decât aceea exprimată în Decizia nr. 1.251 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 noiembrie 2011, şi aceasta priveşte punctual dispoziţiile art. 67 alin. (4), respectiv sintagma „personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1)" coroborate cu cele ale art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Curtea reţine că autorul a formulat contestaţie împotriva hotărârii prin care i s-a respins cererea de înscriere la concursul de magistrat-asistent grad III la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în motivare arătând că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a interpretat restrictiv art. 87 alin. (1) la care face trimitere art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 atunci când i-a respins cererea. Astfel, în categoria personalului de specialitate juridică sunt incluşi cei care îndeplinesc funcţia de consilier juridic la instituţiile enumerate în art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. Or, neexistând vreun alt act normativ în care să fie reglementată „superioritatea" acestei funcţii în raport cu funcţia de consilier juridic din alte instituţii, cererea sa de înscriere la examen ar fi trebuit aprobată. Interpretarea restrictivă a textelor de lege criticate de către Consiliul Superior al Magistraturii are efect discriminatoriu, astfel încât autorul a ridicat excepţia de neconstituţionalitate arătând că un consilier juridic ce nu intră în categoria consilierilor juridici - personal de specialitate juridică din instituţiile enumerate la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu beneficiază de dreptul de a susţine examenul de magistrat-asistent de gradul III la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce creează o discriminare, aducând atingere art. 16 alin. (1) din Constituţie.13. Referitor la principiul egalităţii, Curtea reţine că prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Pornind de la aceste considerente, Curtea va analiza dacă situaţia personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 este diferită de aceea a consilierilor juridici din alte instituţii. 14. Cu privire la prima categorie, Curtea reţine că prin reglementarea cuprinsă în art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 legiuitorul a optat ca personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii să fie asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle. Astfel, pentru admiterea în profesie, personalul de specialitate juridică din instituţiile menţionate susţine examen de admitere, cei încadraţi ca stagiari susţin examenul de capacitate, evaluarea activităţii profesionale se face prin calificative, iar promovarea, prin concurs, similar judecătorilor şi procurorilor.15. Pe de altă parte, Curtea reţine că situaţia categoriei profesionale a consilierilor juridici este diferită de cea a personalului de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. Astfel, înscrierea în această profesie reglementată prin Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003 şi Statutul profesiei de consilier juridic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 29 iulie 2004, se face pe baza unei cereri adresate Colegiului Consilierilor Juridici pe a cărui rază teritorială domiciliază, care, după verificarea condiţiilor, avizează admiterea, fără a se susţine un examen de admitere în profesie. Consilierul juridic efectuează un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, asigurarea consilierului juridic îndrumător, definitivarea şi celelalte condiţii din perioada stagiului fiind similare celor prevăzute în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. După efectuarea stagiului, consilierul juridic va susţine examenul de definitivare.16. Curtea reţine că legiuitorul a configurat, prin art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, categoria de personal juridic asimilat judecătorilor şi procurorilor, categorie circumscrisă numai personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii în scopul realizării cadrului instituţional necesar pentru organizarea şi funcţionarea întregului sistem al justiţiei. Opţiunea legiuitorului este justificată, totodată, prin aceea că activitatea personalului juridic asimilat se axează pe atribuţiile specifice privind organizarea activităţii judiciare, respectiv asigurarea bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public.17. Pe de altă parte, Curtea reţine că activitatea profesională a consilierilor juridici constă, în principal, în asigurarea consultanţei şi reprezentării autorităţii sau instituţiei publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă. Prin urmare, relaţia acestora cu sistemul judiciar este diferită de aceea a personalului asimilat, ei necontribuind la funcţionalitatea sistemului judiciar, ci beneficiind de serviciului public al justiţiei atunci când este cazul. 18. În concluzie, Curtea reţine că situaţia juridică în care se află cele două categorii nu este similară, astfel încât nu se poate constata încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.19. În final, referitor la invocarea considerentelor care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 785 din 12 mai 2009, Curtea reţine că acestea nu pot fi aplicate mutatis mutandis în prezenta cauză. Cu acel prilej, Curtea a declarat neconstituţionale dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 potrivit cărora la calculul vechimii necesare pentru a promova în funcţia de judecător sau procuror la instanţele sau parchetele imediat superioare se lua în considerare şi perioada în care respectiva persoană a fost avocat, în condiţiile în care categoria celor ce au putut candida la examenul pentru admiterea în magistratură includea mai multe categorii de persoane cu profesii juridice diferite. Curtea a reţinut prin decizia menţionată că „la momentul înscrierii în concursul de admitere în magistratură toţi candidaţii au fost consideraţi egali sub aspectul profesiei şi al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, astfel încât este inechitabilă oferirea unui tratament privilegiat la un moment ulterior unei anumite categorii de magistraţi". Observaţia Curţii a avut în vedere atunci opţiunea legiuitorului exprimată prin textul de lege criticat, aceasta neputând fi desprinsă din contextul deciziei şi folosită în argumentarea prezentei excepţii.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Laurenţiu Mihai Militaru în Dosarul nr. 4.444/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 67 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu