DECIZIE Nr.
699 din 25 mai 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind
registrul comertului si art. 24 alin. (1) si (3) din Ordinul ministrului
justitiei nr. 2.594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul
de tinere a registrelor comertului, de efectuare a înregistrarilor si de
eliberare a informatiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 403 din 17 iunie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind
registrul comerţului, art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale şi art. 24 alin. (1) şi (3) din Normele metodologice nr. 2.594/2008
privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a
înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor, excepţie ridicată de
Societatea Comercială Financiar Urban - S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr.
48.531/2009 al judecătorului delegat de la Oficiul Registrului Comerţului de pe
lângă Tribunalul Argeş, care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.
7.797D/2009.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele
nr. 8.475D/2009 şi nr. 8.541 D/2009, având ca obiect o excepţie de
neconstituţionalitate identică cu cea ridicată în Dosarul nr. 7.797D/2009.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere similitudinea dintre obiectul
excepţiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele sus-mentionate, din
oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 8.475D/2009 şi nr. 8.541
D/2009 la Dosarul nr. 7.797D/2009.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
măsura conexării.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 8.475D/2009 si nr. 8.541
D/2009 la Dosarul nr. 7.797D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că
obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie numai prevederile
art.6 din Legea nr. 26/1990 şi art. 24 alin. (1) şi (3) din Ordinul ministrului
justiţiei nr. 2.594/C/2008. Se apreciază că excepţia ce vizează art. 6 din
Legea nr. 26/1990 este neîntemeiată, iar cea privind art. 24 alin. (1) şi (3)
din Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.594/C/2008 este inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile nr. 13.537 din 14 octombrie 2009, nr.
15.757 din 14 decembrie 2009 şi nr. 15.956 din 18 decembrie 2009, pronunţate în
dosarele nr. 48.531/2009, nr. 52.646/2009 şi nr. 57.661/2009, judecătorul
delegat de la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, art.
46 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi art. 24 alin. (1) şi
(3) din Normele metodologice nr. 2.594/2008 privind modul de ţinere a
registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a
informaţiilor, excepţii invocate de Societatea Comercială Financiar Urban -
S.R.L. din Piteşti în cauze având ca obiect înregistrarea în registrul
comerţului a unei hotărâri a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate permit ca,
printr-o simplă cerere adresată de o terţă persoană, să se înscrie în registrul
comerţului fapte sau acte nelegale, abuzive care să afecteze în mod grav şi
[i]remediabil, o societate comercială. Acest aspect creează un dezechilibru, pe
de o parte, între aceste terţe persoane şi, pe de altă parte, acţionarii sau
administratorii societăţilor comerciale. Se încalcă accesul liber la justiţie
şi datorită faptului că cererile de competenţa judecătorilor delegaţi se
soluţionează cu citarea părţilor şi, în aceste condiţii, reprezentanţii legali
ai societăţilor comerciale vizate nu pot participa la judecarea cererilor
introduse de terţi şi nu pot interveni la timp pentru stoparea unor acte
frauduloase şi păguboase societăţilor comerciale reprezentate.
Judecătorul delegat de la Oficiul Registrului
Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş, în
Dosarul nr. 7.797D/2009, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu
şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstitutionalitate ridicată.
Judecătorul delegat de la Oficiul Registrului
Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş, în
dosarele nr. 8.541 D/2009 şi nr. 8.475D/2009, apreciază că excepţia de
neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate, astfel cum
reiese din încheierea de sesizare din Dosarul nr. 7.797D/2009, îl constituie
dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, art. 46
din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi art. 24 alin. (1) şi
(3) din Normele metodologice nr. 2.594/2008 privind modul de ţinere a
registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a
informaţiilor. In realitate, Curtea constată că referirea care se face la art.
46 din Legea nr. 31/1990 este eronată, o atare excepţie nefiind ridicată nici
de părţi, nici, din oficiu, de instanţa de judecată. In consecinţă, instanţa
constituţională a fost învestită numai cu judecarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind
registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 49 din 4 februarie 1998, şi art. 24 alin. (1) şi (3) din Ordinul
ministrului justiţiei nr. 2.594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a
înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate, astfel cum
rezultă din încheierea de sesizare din Dosarul nr. 8.475D/2009, îl constituie
dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 26/1990.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate, astfel cum
reiese din încheierea de sesizare din Dosarul nr. 8.541 D/2009, îl constituie
dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi art.
46 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In realitate, Curtea
constată că referirea care se face la art. 46 din Legea nr. 31/1990 este
eronată, o atare excepţie nefiind ridicată nici de părţi, nici, din oficiu, de
instanţa de judecată. In consecinţă, instanţa constituţională a fost învestită
numai cu judecarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 6
din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că
obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6
din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, şi ale art. 24
alin. (1) şi (3) din Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.594/C/2008 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind modul de ţinere a registrelor
comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor.
Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 au următorul cuprins:
- Art. 6 din Legea nr. 26/1990: „(1) Inregistrările
în registrul comerţului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat
sau, după caz, a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, în afară de cazurile
în care legea prevede altfel.
(11) Judecătorul delegat întâi sesizat
spre a dispune înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor privind
fuziunea, divizarea sau schimbarea sediului social al unei persoane juridice în
alt judeţ se va pronunţa, prin aceeaşi încheiere, şi asupra înmatriculării
persoanelor juridice astfel înfiinţate, radierii celor care îşi încetează
existenţa ori înregistrării în registrul comerţului a modificării actelor
constitutive ale persoanelor juridice care dobândesc o parte din patrimoniul
persoanei juridice divizate, după caz, precum şi asupra înmatriculării şi
radierii persoanelor juridice care îşi schimbă sediul social în alt judeţ.
(2) Incheierile judecătorului delegat privitoare la
înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului sunt
executorii de drept şi sunt supuse numai recursului.
(3) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de
la data pronunţării încheierii pentru părţi şi de la data publicării încheierii
sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(4) Recursul se depune şi se menţionează în
registrul comerţului unde s-a făcut înregistrarea. In termen de 3 zile de la
data depunerii, oficiul registrului comerţului înaintează recursul curţii de
apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului,
iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, la curtea de apel în a cărei
rază teritorială se află sediul sucursalei.
(5) Motivele recursului se pot depune la instanţă,
cu cel puţin două zile înaintea termenului de judecată.
(6) In cazul admiterii recursului, decizia
instanţei de recurs va fi menţionată în registrul comerţului."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind
egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la
justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind
libertatea economică, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei şi art.
135 privind economia.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată următoarele:
I. Sub aspectul admisibilităţii excepţiei de
neconstituţionalitate, se observă că art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de
înregistrare în registrul comerţului, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 926 din 30 decembrie 2009, aprobată prin Legea nr.
84/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 17
mai 2010, prevede: „[...] competenţa de soluţionare a cererilor de
înregistrare în registrul comerţului şi, după caz, a altor cereri aflate în
competenţa de soluţionare a judecătorului delegat, pe o perioadă de maximum 4
luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe
de urgenţă, aparţine directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă
tribunal şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate de către directorul general
al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului."
In consecinţă, Curtea reţine că, în momentul de faţă,
atribuţiile judecătorului delegat au fost preluate de directorul oficiului
registrului comerţului, fără ca instituţia judecătorului delegat să fi fost,
expres sau implicit, desfiinţată. Din textul legal menţionat se înţelege că
numai pe o perioadă determinată competenţele judecătorului delegat au fost
preluate de către directorul oficiului registrului comerţului, urmând ca, în
viitor, potrivit art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
116/2009, activitatea de înregistrare în registrul comerţului să fie efectuată
de registratorii comerciali. Insă, până în momentul de faţă, nu a fost adoptată
o atare reglementare legală; implicit, Curtea reţine că aplicarea prevederilor
legale referitoare la competenţele judecătorului delegat a fost practic
suspendată. Având în vedere aspectele expuse mai sus, Curtea constată că aceste
dispoziţii sunt în vigoare, fiind doar suspendată aplicarea lor.
II. Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 nu au
fost abrogate prin art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009,
care prevăd o procedură cu anumite similitudini cu cea de la art. 6 din Legea
nr. 26/1990, dar în care locul judecătorului delegat este luat de directorul
oficiului.
Această concluzie rezultă din cele constatate mai sus,
astfel încât dispoziţiile legale criticate sunt în vigoare, numai aplicarea
acestora este în mod temporar suspendată.
III. Curtea constată că autorul excepţiei pune în
discuţie şi neconstituţionalitatea unei prevederi dintr-un ordin emis de
ministrul justiţiei. Or, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie şi art. 29
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, numai ordonanţele sau legile pot fi obiect al
controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie. In consecinţă,
controlul constituţionalităţii ordinelor emise de autorităţile administraţiei
publice centrale nu este de competenţa Curţii Constituţionale, cenzurarea
eventualei nelegalităţi a acestora revenind instanţelor judecătoreşti.
IV. Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.670 din
15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156
din 11 martie 2010, sau Decizia nr. 1.339 din 22 octombrie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 14 decembrie 2009, a
constatat constituţionalitatea art. 6 din Legea nr. 26/1990, stabilind că,
„potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, este atributul exclusiv al
legiuitorului să reglementeze procedura de judecată, atâta vreme cât îşi
subordonează acest demers regulilor şi principiilor constituţionale, iar
prevederile de lege criticate sunt norme procedurale care reglementează aspecte
referitoare la funcţionarea societăţilor comerciale în condiţii de legalitate,
fără să conţină dispoziţii de natură să îngrădească dreptul de liber acces la
justiţie ori dreptul de a beneficia de un proces echitabil".
Neintervenind elemente noi de natură a determina
reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziilor
menţionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
I. Respinge ca inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (3) din Ordinul
ministrului justiţiei nr. 2.594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a
înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor, excepţie ridicată de
Societatea Comercială Financiar Urban - S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr.
48.531/2009 al judecătorului delegat de la Oficiul Registrului Comerţului de pe
lângă Tribunalul Argeş.
II. Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind
registrul comerţului, excepţie ridicată de Societatea Comercială Financiar
Urban - S.R.L. din Piteşti în dosarele nr. 48.531/2009, nr. 52.646/2009 şi nr.
57.661/2009 ale judecătorului delegat de la Oficiul Registrului Comerţului de
pe lângă Tribunalul Argeş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 mai 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Benke Karoly