DECIZIE Nr. 688 din 20
decembrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin.
(3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si
fundatii si ale art. 48 alin. (1) teza intai si art. 57 alin. (1) si (4) din
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 114 din 7 februarie 2006
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Cristina Catalina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 1 pct. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 si ale art. 48
alin. (1) teza intai si art. 57 alin. (1) si (3) din Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicata de Pompiliu
Bota in Dosarul nr. 1.665/2003 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia
de contencios administrativ si fiscal.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Presedintele constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe
fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, invocand jurisprudenta
Curtii Constitutionale in materie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 14 iunie 2005 Inalta Curte de Casatie si Justitie -
Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 pct. 4 din
Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 si ale art. 48 alin. (1) teza intai si ale art.
57 alin. (1) si (3) din Legea nr. 51/1995, exceptie ridicata de Pompiliu Bota
intr-o cauza avand ca obiect solutionarea recursului impotriva unei sentinte
civile prin care s-a respins o actiune in contencios administrativ privind
constatarea nelegalitatii si anularea unor adrese emise de Ministerul
Justitiei, prin care se refuza acordarea disponibilitatii unor denumiri, precum
si eliberarea dovezilor disponibilitatii unor denumiri.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca dispozitiile art. 1 pct. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 pentru
modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la
asociatii si fundatii incalca dreptul de asociere consacrat de prevederile art.
9 si ale art. 40 alin. (1) din Constitutie, precum si libertatea de intrunire
si asociere consacrata de art. 11 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale.
De asemenea, arata autorul exceptiei, dispozitiile art. 48 alin. (1) teza
intai si ale art. 57 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si
exercitarea profesiei de avocat aduc atingere prevederilor art. 40 alin. (1) si
art. 41 alin. (1) din Constitutie, precum si ale art. 20 pct. 2 din Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, ale art. 22 pct. 1 din Pactul international cu
privire la drepturile civile si politice si ale art. 11 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens arata
ca prin obligarea tuturor avocatilor dintr-un judet sau din municipiul
Bucuresti de a se asocia intr-un barou unic si prin obligarea tuturor
avocatilor din Romania de a se asocia intr-o unica forma de asociere - Uniunea
Avocatilor din Romania se realizeaza "ingradirea dreptului la munca",
incalcandu-se prevederile constitutionale privind dreptul de asociere si
dreptul la munca.
Totodata autorul exceptiei apreciaza ca dispozitiile art. 57 alin. (3) din
Legea nr. 51/1995 aduc atingere si prevederilor art. 20 pct. 2 din Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, ale art. 22 pct. 1 din Pactul international cu
privire la drepturile civile si politice si ale art. 11 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat instituie
obligatia ca toate barourile din Romania sa se asocieze intr-o singura uniune -
Uniunea Avocatilor din Romania.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ
si fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt
constitutionale, aratand ca in acest sens a statuat Curtea in jurisprudenta sa.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat de
catre autorul acesteia, il constituie dispozitiile art. I pct. 4 din Ordonanta
Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului
nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si ale art. 48 alin. (1) teza
intai si ale art. 57 alin. (1) si (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea
si exercitarea profesiei de avocat, republicata.
In legatura cu obiectul exceptiei, trebuie precizat ca prin dispozitiile
art. I pct. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 au fost introduse doua noi
alineate [(5) si (6)] la art. 6 al Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, avand
urmatorul continut: "(5) Este interzisa utilizarea in denumirea
asociatiilor a unor sintagme sau cuvinte specifice autoritatilor si institutiilor
publice ori unor profesii liberale sau altor activitati cu reglementari
proprii.
(6) In cazul nerespectarii dispozitiilor alin. (5), Ministerul Justitiei
va refuza eliberarea dovezii disponibilitatii denumirii."
Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, prin Legea nr. 213/2005,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 597 din 11 iulie
2005, Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii a fost
respinsa, iar prin art. III al Legii nr. 246/2005 pentru aprobarea Ordonantei
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 656 din 25 iulie 2005, Ordonanta
Guvernului nr. 37/2003 a fost si abrogata expres.
Prin aceeasi Lege nr. 246/2005 a fost modificat art. 7 al Ordonantei
Guvernului nr. 26/2000, adaugandu-se doua noi alineate [(3) si (4)], cu
urmatorul cuprins: "(3) Este interzisa utilizarea in denumirea asociatiei
a denumirilor specifice autoritatilor si institutiilor publice.
(4) In cazul nerespectarii dispozitiilor alin. (3), Ministerul Justitiei
va refuza motivat eliberarea dovezii disponibilitatii denumirii."
Intrucat, asa cum se poate observa, textul art. 7 alin. (3) si (4) din
Ordonanta Guvernului nr. 26/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.
246/2005, reia, in principiu, dispozitiile art. 6 alin. (5) si (6) din aceeasi
ordonanta, introduse prin Ordonanta Guvernului nr. 37/2003, respinsa si abrogata,
Curtea, conform jurisprudentei sale, urmeaza sa examineze constitutionalitatea
dispozitiilor in vigoare.
Dispozitiile art. 48 alin. (1) teza intai din Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea si exercitarea profesiei de avocat, criticate, de asemenea, de
catre autorul exceptiei, au urmatorul cuprins: "Baroul este constituit din
toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. [...]"
Prin exceptia de neconstitutionalitate, autorul acesteia a criticat, de
asemenea, doua alineate ale art. 57 din Legea nr. 51/1995, indicand insa gresit
textele alin. (1) si (3), datorita neluarii in considerare a modificarii aduse
acestora prin Legea nr. 255/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004.
In realitate, dispozitiile criticate de autorul exceptiei sunt cuprinse in
alin. (1) si (4) ale art. 57 din Legea nr. 51/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, texte care au urmatorul cuprins:
"(1) Uniunea Nationala a Barourilor din Romania - U.N.B.R. este formata
din toate barourile din Romania si are sediul in capitala tarii, municipiul
Bucuresti. [...]
(4) Baroul de avocati se constituie si functioneaza numai in cadrul
U.N.B.R., potrivit prezentei legi si statutului profesiei."
In consecinta, prin prezenta decizie, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra
dispozitiilor art. 7 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asociatii si fundatii, aprobata prin Legea nr. 246/2005, precum si a
dispozitiilor art. 48 alin. (1) teza intai si ale art. 57 alin. (1) si (4) din
Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si completarile in vigoare.
Critica de neconstitutionalitate formulata de autorul exceptiei cu privire
la dispozitiile legale ce formeaza obiectul exceptiei consta, in esenta, in
sustinerea ca acestea incalca dispozitiile constitutionale ale art. 9, privind
Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, ale art. 40 alin. (1),
privind Dreptul de asociere, si ale art. 41 alin. (1), privind Libertatea
alegerii profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca.
Autorul exceptiei considera, de asemenea, ca textele legale criticate
contravin prevederilor art. 20 pct. 2, privind interzicerea obligarii de a face
parte dintr-o asociatie, din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ale
art. 22 pct. 1, privind libertatea de asociere si dreptul de a constitui
sindicate, din Pactul international cu privire la drepturile civile si
politice, si ale art. 11, privind Libertatea de intrunire si de asociere, din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
I. Prevederile art. 48 alin. (1) teza intai si ale art. 57 alin. (1) si
(4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
au mai format obiectul controlului de constitutionalitate in cauze cu o
motivare identica si prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si
conventionale invocate si in prezentul dosar. Astfel, de exemplu, prin Decizia
nr. 321 din 14 septembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 1.144 din 3 decembrie 2004, Curtea Constitutionala a respins
exceptia ca neintemeiata, retinandu-se ca aceste dispozitii, care se refera la
organizarea avocatilor in barouri si a barourilor in Uniunea Nationala a
Barourilor din Romania, nu incalca dreptul de asociere si nici dreptul la munca
si la alegerea profesiei prevazute de art. 40 alin. (1) si art. 41 din Constitutie,
fiind in concordanta cu dispozitiile actelor internationale.
Cele statuate prin decizia mentionata isi mentin valabilitatea si in cauza
de fata, intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine
reconsiderarea solutiei pronuntate cu acel prilej.
II. In ceea ce priveste dispozitiile art. 7 alin. (3) si (4) din Ordonanta
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, Curtea retine ca
acestea sunt aplicabile acelor asociatii care contin in denumirea lor cuvinte
sau sintagme de natura sa creeze confuzie cu denumirile specifice autoritatilor
si institutiilor publice. Printr-o norma imperativa legiuitorul poate da
prioritate interesului public, asa cum Curtea a statuat prin Decizia nr. 325
din 14 iunie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
756 din 19 august 2005.
Sub acest aspect, cele stabilite, cu valoare de principiu, prin decizia
mentionata, isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, astfel ca si aceasta
critica urmeaza a fi inlaturata.
Exceptia de neconstitutionalitate referitoare la aceste texte din
Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 se mai intemeiaza si pe sustinerea ca ar fi
incalcate dispozitiile art. 9 si ale art. 40 alin. (1) din Constitutie, precum
si ale art. 11 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale.
Analizand aceasta sustinere, Curtea constata ca art. 9, privind
Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, art. 40 alin. (1),
privind Dreptul de asociere, din Constitutie, si art. 11, privind Libertatea de
intrunire si de asociere, din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, nu sunt incidente in cauza, intrucat textele
criticate nu afecteaza drepturile respective, ci prevad anumite restrictii
privind stabilirea denumirilor asociatiilor si fundatiilor. Asa fiind, aceste
sustineri sunt neintemeiate si urmeaza a fi respinse.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin.
(3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si
fundatii si ale art. 48 alin. (1) teza intai si art. 57 alin. (1) si (4) din
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat,
exceptie ridicata de Pompiliu Bota in Dosarul nr. 1.665/2003 al Inaltei Curti
de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 decembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Catalina Turcu