DECIZIE Nr.
681 din 18 mai 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. (2) din Legea nr. 122/2006
privind azilul în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 415 din 22 iunie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (2) din Legea nr. 122/2006
privind azilul în România, excepţie ridicată de Su Ruxiang în Dosarul nr.
13.557/233/2009 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, cauză ce formează
obiectul Dosarului nr. 8.272D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită. Se prezintă interpretul
autorizat de limba chineză, domnul Ioan Budura.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
8.273D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate,
ridicată de Xu Enchang în Dosarul nr. 13.553/233/2009 al aceleiaşi instanţe de
judecată.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează Curtea asupra faptului
că partea Oficiul Român pentru Imigrări a transmis la dosarele celor două cauze
note scrise prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedintele, din oficiu, văzând identitatea de obiect
a acestor cauze, pune în discuţie problema conexării lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
propunerea de conexare a cauzelor strigate.
Preşedintele Curţii, în temeiul art. 14 şi al art. 53
alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 8.273D/2009 la
Dosarul nr. 8.272D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei. Condiţiile speciale impuse de Legea nr. 122/2006
privind azilul în România se justifică prin obiectul acestei reglementări, şi
anume regimul juridic al străinilor care solicită o formă de protecţie în
România, astfel că nu se poate susţine încălcarea accesului la justiţie, drept
ce, oricum, nu echivalează cu accesul, în toate cazurile, la toate structurile
judecătoreşti şi la toate căile de atac.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 29 octombrie 2009, pronunţate în
Camera de Consiliu în dosarele nr. 13.557/233/2009 şi nr. 13.553/233/2009, Judecătoria
Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (2) din Legea nr. 122/2006
privind azilul în România. Excepţiile au fost ridicate de Su Ruxiang şi de
Xu Enchang în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri împotriva unor
decizii de respingere a cererilor de acordare a unei forme de protecţie în
România.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut identic, autorii acesteia susţin că dispoziţiile
art. 81 alin. (2) din Legea nr. 122/2006, prin aceea că elimină dreptul la
recurs împotriva sentinţei de menţinere a hotărârii Oficiului Român pentru
Imigrări, încalcă dreptul de acces la justiţie, garantat de art. 21 din Constituţie.
Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece stabilirea de către legiuitor a unor căi de atac diferite pentru cele
două situaţii reglementate de art. 81 din Legea nr. 122/2006 nu reprezintă o
încălcare a principiului liberului acces la justiţie şi nici a dreptului la un
recurs efectiv.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
Avocatul Poporului a
comunicat punctul său de vedere prin care apreciază că dispoziţiile art. 81
alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România sunt
constituţionale. Stabilirea caracterului irevocabil al hotărârii instanţei prin
care se menţine hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări nu este incompatibilă
cu prevederile constituţionale care garantează accesul liber la justiţie.
Legiuitorul este abilitat să stabilească regulile de competenţă şi procedură,
iar în considerarea unor situaţii deosebite, cum ar fi, în cazul de faţă,
soluţionarea urgentă a unei anumite categorii de cereri formulate de o
categorie specială de persoane, pot fi adoptate reglementări diferite. In plus,
dublul grad de jurisdicţie este prevăzut de Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale doar în materie penală.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 81 alin. (2) din Legea nr. 122/2006
privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu următorul conţinut:
-Art. 81. - Hotărârea instanţei de judecată: „(2)
Hotărârea instanţei prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă."
Dispoziţiile art. 81 alin. (1) lit. b), la care textul
legal criticat face trimitere, prevăd următoarele: „(1) Instanţa de judecată
soluţionează plângerea în termen de 10 zile şi pronunţă o hotărâre motivată,
prin care: (...)
b) menţine hotărârea Oficiului Român pentru
Imigrări."
In opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat
contravine dispoziţiilor art. 13 „Dreptul la un recurs efectiv" din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
text invocat prin raportare la art. 20 „Tratatele internaţionale privind
drepturile omului" şi ale art. 21 „Accesul liber la justiţie" din
Constituţie.
Analizând excepţia, Curtea Constituţională constată că
soluţia juridică de principiu, reglementată de art. 81 alin. (2) din Legea nr.
122/2006 privind azilul în România, este aceeaşi cu cea prevăzută de art. 21
alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul
refugiaţilor în România, act normativ abrogat odată cu intrarea în vigoare a
Legii nr. 122/2006. Asupra acestui din urmă text, Curtea Constituţională a
pronunţat mai multe decizii, prin raportare la critici de neconstituţionalitate
asemănătoare celor formulate şi în această cauză, relevante în acest sens fiind
Decizia nr. 445 din 15 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 918 din 13 octombrie 2005, sau Decizia nr. 364 din 4 mai 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 19 iunie
2006. Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că textul de lege examinat nu
contravine liberului acces la justiţie şi nici dreptului la un proces
echitabil, reţinând, în principiu, că „stabilirea regulilor de desfăşurare a
procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a
legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite,
reguli speciale de procedură, atât în ceea ce priveşte termenele de soluţionare
a cererilor, cât şi relativ la posibilitatea exercitării căilor de atac
împotriva hotărârilor pronunţate".
Intrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente
noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin
deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 81 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie
ridicată de Su Ruxiang şi Xu Enchang în dosarele nr. 13.557/233/2009 şi nr.
13.553/233/2009 ale Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 mai 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi