Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Decizia Nr.669 din 18.05.2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 524 din 26 iulie 2011



SmartCity1

Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Tudorel Toader - judecător
Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, excepţie ridicată de Teodor Alin Chiciudean, Cabinetul Individual de Avocatură Tomşiţ Dana şi, respectiv, Societatea Comercială IFN Rotlines Leasing International - S.A. din Alba Iulia în dosarele nr. 3.483/107/2009, nr. 1.366/107/2009 şi nr. 7.398/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 17 mai 2011, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea din aceeaşi dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 18 mai 2011. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 5 mai 2010, 19 mai 2010 şi 29 iunie 2010, pronunţate în dosarele nr. 3.483/107/2009, nr. 1.366/107/2009 şi nr. 7.398/107/2008, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Teodor Alin Chiciudean, de Cabinetul Individual de Avocatură Tomşiţ Dana şi, respectiv, de Societatea Comercială IFN Rotlines Leasing International - S.A. din Alba Iulia în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor declarate împotriva sentinţelor prin care s-a dispus restituirea sumelor achitate de către intimaţi cu titlu de taxă pe poluare, precum şi a dobânzilor legale calculate de la data plăţii până la data restituirii efective.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că plata taxei pe poluare, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, se efectuează prin constrângere, cu încălcarea dreptului de proprietate şi în mod discriminatoriu faţă de ceilalţi proprietari de maşini second-hand, cetăţeni români, care nu au achitat această taxă.Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că discriminarea invocată nu există, fiind o problemă de aplicare a legii în timp, astfel încât consideră că este firesc şi legal ca aplicarea dispoziţiilor criticate să aibă loc pentru viitor, iar dobânditorii autoturismelor ce au fost înmatriculate în România înaintea intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 să nu suporte această impunere fiscală.De asemenea, instanţa arată că atât instituirea taxei pe poluare, cât şi stabilirea momentului la care intervine obligaţia de plată a taxei constituie opţiuni obiective ale legiuitorului.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.Textele art. 1 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 au următorul cuprins:Art. 1: „(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu.
(2) Din sumele colectate potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă se finanţează programe şi proiecte pentru protecţia mediului.“;Art. 3: „(1) Intră sub incidenţa taxei autovehiculele din categoriile M1-M3 şi N1-N3, astfel cum sunt acestea definite în RNTR 2. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1):a)autovehiculele aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României; b)autovehiculele special modificate în scopul conducerii de către persoanele cu handicap, precum şi autovehiculele special modificate în scopul preluării şi transportării persoanelor cu handicap grav sau accentuat, astfel cum aceste persoane sunt definite în Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; c)autovehiculele destinate a fi utilizate de forţele armate, forţele de securitate a statului, de poliţie, de jandarmerie, de poliţia de frontieră, de pompieri; d)autovehiculele definite conform RNTR 2 destinate serviciilor de ambulanţă şi medicină, autovehiculele speciale echipate corespunzător pentru acordarea ajutorului de urgenţă, precum şi autovehiculele speciale destinate serviciilor de descarcerare şi stingere a incendiilor; e)autovehiculele a căror caroserie sau al căror şasiu a fost înlocuită/înlocuit, cu condiţia ca aceste autovehicule să fi fost anterior înmatriculate pe teritoriul României. f)autovehicule speciale a căror deplasare pe drumurile publice este în general limitată numai la şi de la locul de muncă, ale căror motoare respectă normele privind poluarea chimică aplicabile maşinilor mobile nerutiere. (3) Excepţia prevăzută la alin. (2) lit. b) se aplică numai pentru achiziţionarea unui singur autovehicul în decurs de 5 ani şi atunci când autovehiculul este în proprietatea persoanei cu handicap.(4) Modificările speciale aduse autovehiculelor se înscriu de către Regia Autonomă «Registrul Auto Român» în cartea de identitate a vehiculului. Lista modificărilor speciale aduse autovehiculelor va fi aprobată prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.(5) Autovehiculele dotate cu cutie de viteze care poate funcţiona în regim automat nu intră în categoria celor exceptate de la plata taxei.(6) În categoria autovehiculelor prevăzute la alin. (2) lit. d) se încadrează numai acele autovehicule dotate cu echipamente speciale necesare efectuării serviciilor de ambulanţă, medicină sau stingere a incendiilor care sunt înscrise în evidenţa staţiilor de ambulanţă, a serviciilor mobile de urgenţă şi de reanimare, precum şi a inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. În aceeaşi categorie intră şi autovehiculele dotate cu echipamente speciale necesare efectuării serviciilor de ambulanţă, medicină sau pentru stingerea incendiilor, deţinute de operatorii economici“.În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană, precum şi dispoziţiile art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974, referitoare la principiul egalităţii şi ale art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene referitoare la interzicerea barierelor fiscale sub forma impozitelor interne între statele membre. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele: 1. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare prin prevederile art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 a dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 şi ale art. 11 şi art. 20 coroborate cu cele ale art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 586 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009, şi Decizia nr. 1.160 din 28 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 11 noiembrie 2010, că intrarea în vigoare a unei legi, ordonanţe simple sau de urgenţă prin care se instituie pentru viitor o taxă pe poluare constituie un motiv suficient pentru a justifica, în mod obiectiv şi raţional, un tratament juridic diferit cu privire la situaţia juridică a persoanelor ce au plătit taxa anterior sau ulterior instituirii taxei şi că atât instituirea taxei pe poluare, cât şi stabilirea momentului la care intervine obligaţia de plată a taxei constituie opţiuni obiective ale legiuitorului, motivate în expunerea de motive a ordonanţei de urgenţă. Pe cale de consecinţă, rezultă că persoanele în cauză nu se află în situaţii juridice identice. Or, art. 16 alin. (1) din Constituţie impune ca doar persoanele aflate în aceeaşi situaţie să beneficieze de un tratament juridic egal, exigenţă respectată de legiuitorul delegat prin instituirea acestei taxe. Obiter dictum, acceptarea criticii autorului excepţiei ar echivala cu faptul că fie legiuitorul nu va putea niciodată pentru viitor să instituie taxe sau impozite cu executare uno ictu, fie o atare taxă trebuie aplicată şi pentru cei ce nu au plătit-o în trecut, cu alte cuvinte ar fi retroactivă. Or, ambele ipoteze sunt neconstituţionale şi inadmisibile. În aceste condiţii Curtea nu poate reţine nici încălcarea art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. 2. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 148 alin. (2) din Constituţie şi, implicit, raportat la art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Curtea a stabilit, în Decizia nr. 408 din 13 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, şi Decizia nr. 1.160 din 28 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 11 noiembrie 2010, că nu este de competenţa sa să analizeze conformitatea unei dispoziţii de drept naţional cu textul Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituţie. O atare competenţă, şi anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea naţională şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, aparţine instanţei de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă şi legală, din oficiu sau la cererea părţii, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. În situaţia în care Curtea Constituţională s-ar considera competentă să se pronunţe asupra conformităţii legislaţiei naţionale cu cea europeană, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicţii între cele două instanţe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil. Ulterior pronunţării acestor decizii, Curtea observă că, la data de 7 aprilie 2011, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat o hotărâre preliminară în Cauza C-402/09 Ioan Tatu împotriva României, ca urmare a cererii de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu la 18 iunie 2009, întrebarea trimisă fiind următoarea: „Contravin dispoziţiile O.U.G. nr. 50/2008, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiilor articolului 90 CE; se instituie într-adevăr o măsură discriminatorie?“ Ca răspuns la această întrebare, instanţa europeană a arătat că „prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor astfel de vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură ca şi cele de pe piaţa naţională“. Este de observat că, răspunzând întrebării preliminare, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a interpretat prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi nu a verificat compatibilitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 cu prevederile art. 110 anterior referit. [A se vedea în acest sens şi paragrafele 29 şi 30 din aceeaşi hotărâre, conform cărora „pentru a oferi un răspuns util instanţei de trimitere, întrebarea adresată trebuie înţeleasă în sensul că aceasta urmăreşte să se stabilească dacă art. 90 CE se opune unui regim de impozitare precum cel instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, în versiunea sa iniţială“, iar, având în vedere obiectul taxei pe poluare, „este necesar să se considere că instanţa de trimitere solicită, în esenţă, să se stabilească dacă art. 110 TFUE, al cărui text este identic cu cel al articolului 90 CE, trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare care se aplică unor autovehicule cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru.“] De altfel, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu are competenţa să pronunţe o hotărâre care să vizeze constatarea validităţii sau nevalidităţii legii naţionale. Consecinţa unei anumite interpretări date Tratatului poate fi aceea ca o dispoziţie a unei legi naţionale să fie incompatibilă cu dreptul european. Efectele acestei hotărâri preliminare sunt cele arătate în jurisprudenţa constantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, şi anume că „interpretarea pe care, în exercitarea competenţei care îi este conferită de articolul 177 [devenit art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene], Curtea de Justiţie o dă unei reguli de drept comunitar, clarifică şi defineşte, atunci când este necesar, sensul şi sfera acestei reguli, astfel cum aceasta trebuie sau ar trebui să fie înţeleasă şi aplicată din momentul intrării sale în vigoare“ [Hotărârea din 27 martie 1980, pronunţată în Cauza 61/79, Denkavit italiana contra Amministrazione delle finanze dello Stato, paragraful 16; Hotărârea din 2 februarie 1988, pronunţată în Cauza 24/86, Blaizot contra Universităţii din Liège şi alţii, paragraful 27, Hotărârea din 15 decembrie 1995, pronunţată în Cauza C415/93, Bosman şi alţii contra Union royale belge des sociétés de football association şi alţii, paragraful 141]. Întrucât Curtea Constituţională nu este nici legiuitor pozitiv şi nici o instanţă judecătorească cu competenţa de a interpreta şi a aplica dreptul european în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor şi fără a-şi reconsidera jurisprudenţa menţionată anterior, Curtea observă că folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituţionalitate ca normă interpusă celei de referinţă implică, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei - unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate. Într-o atare ipoteză demersul Curţii Constituţionale este distinct de simpla aplicare şi interpretare a legii, competenţă ce aparţine instanţelor judecătoreşti şi autorităţilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce ţin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz. Prin prisma condiţionalităţii cumulative enunţate, rămâne la aprecierea Curţii Constituţionale aplicarea în cadrul controlului de constituţionalitate a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi formularea de către ea însăşi de întrebări preliminare în vederea stabilirii conţinutului normei europene. O atare atitudine ţine de cooperarea dintre instanţa constituţională naţională şi cea europeană, precum şi de dialogul judiciar dintre acestea, fără a se aduce în discuţie aspecte ce ţin de stabilirea unor ierarhii între aceste instanţe. În cauză, deşi înţelesul normei europene a fost desluşit de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cerinţele rezultate din această hotărâre nu au relevanţă constituţională, ele ţinând mai degrabă de obligaţia Legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-şi eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituţia României. 3. Pentru motivele arătate anterior, Curtea nu poate reţine încălcarea prin textele criticate a dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (1). Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, excepţie ridicată de Teodor Alin Chiciudean, de Cabinetul Individual de Avocatură Tomşiţ Dana şi, respectiv, de Societatea Comercială IFN Rotlines Leasing International - S.A. din Alba Iulia în dosarele nr. 3.483/107/2009, nr. 1.366/107/2009 şi nr. 7.398/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 mai 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 669/2011

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 669 din 2011
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
ANONIM a comentat Hotărârea 757 2008
    In aceasta hotarare de guvern intra si asistentii medicali care lucreaza in sectiile de radioterapie,care fac iradierea bolnavilor oncologici???
ANONIM a comentat Legea 58 1974
    in1990 mai era in vigoare intreb
ANONIM a comentat Hotărârea 559 1990
    Din păcate această hotărâre prevede incadrarea în grupe indiferent de activitatea desfășurată a celor care lucrează în industria chimică( directori, contabili, economiști) fără deosebire adică un operator chimist este încadrat în grupă la fel ca și directorul. Ținînd cont de anul ”hotărârii” în care revoluția încă se mișca prin intreprinderi este de înțeles..oarecum.
ANONIM a comentat Decizia 589 2006
    La Pucioasa DB nu a fost nici-o revolutie,si totusi orasul este plin de revolutionari,????
ANONIM a comentat Legea 406 2001
     Aceasta lege , este depasita ...nu mai santem in anii '90 cand un candidat la presedentie nu avea unde locui..in zilele noastre , alesii au chiar cate 6 case (unele aducandu-le venituri subtantiale din chirii ) asa ca se impune ca "alesii " nostri sa revada si sa aduca ceva modificari legii , un singur articol ar fi suficient..sa se faca mentiunea ca prevederile nu se aplica celor care detin deja mai mult de 2 spatii..este imoral ca unuia care are peste 2 imobile cu destinatie de locuit sa ii mai dam o vila sau palat si pe cele personale sa le inchirieze
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 669/2011
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu