Decizia Nr.649 din 11.11.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 9 din 07 ianuarie 2015

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Ingrid Alina Tudora	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ioan Sztoika în Dosarul nr. 15.395/211/2013 al Judecătoriei Cluj-Napoca. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 584D/2014.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu argumentează pretinsa contrarietate a prevederilor de lege criticate cu normele constituţionale invocate, aşa încât, având în vedere art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate“, excepţia astfel formulată este inadmisibilă.4. În ipoteza în care Curtea Constituţională va trece peste acest caz de inadmisibilitate şi va proceda la examinarea pe fond a excepţiei de neconstituţionalitate, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a acesteia, ca neîntemeiată, sens în care solicită menţinerea jurisprudenţei în materie a instanţei de contencios constituţional, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 45/2014.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:5. Prin Sentinţa civilă nr. 15.443 din 4 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 15.395/211/2013, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ioan Sztoika într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin obligaţia de plată a taxei de timbru se îngrădeşte accesul liber la justiţie pentru unele categorii sociale, deoarece această creştere a taxelor de timbru se corelează cu scăderea nivelului de trai şi cu creşterea nivelului de corupţie. De asemenea arată că prin instituirea unei taxe de timbru, 90% din populaţia României are îngrădit accesul liber la justiţie, întrucât, deşi „statul susţine că prin majorarea taxelor se are în vedere creşterea nivelului de calitate al serviciului judiciar“, „nu se menţionează faptul că taxele de timbru nu au ca destinaţie Ministerul Justiţiei, ele fiind colectate prin intermediul autorităţilor locale la bugetul de stat central şi repartizate după bunul plac al puterii.“7. Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că „excepţia de neconstituţionalitate este vădit neîntemeiată, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu încalcă dispoziţiile art. 16 şi art. 21 din Constituţie şi nici art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.“ În acest sens arată că atât dispoziţiile Constituţiei României, cât şi cele ale Convenţiei Europene permit statelor membre să impună un sistem de stabilire a taxelor de timbru, raţiunile de ordin fiscal fiind evidente. Instanţa de judecată reţine că această restrângere aparentă a accesului la justiţie este însă una rezonabilă, statul asigurând un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit, şi anume asigurarea unor fonduri financiare, şi mijloacele folosite, punând la dispoziţia persoanei care nu are venituri sau are venituri reduse posibilitatea de a formula cereri de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008.8. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.9. Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional, consideră că prevederile art. 3 şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituţionale.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare.Textele de lege criticate au următorul cuprins:

– Art. 3: „(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:a)până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;b)între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;c)între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;d)între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;e)între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei + 2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;f)peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.(2) Se taxează potrivit alin. (1) şi următoarele categorii de acţiuni:a)în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri; b)privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial; c)prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.“;

– Art. 10: „(1) În materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel: a)cereri pentru învestirea cu formulă executorie a titlurilor, altele decât hotărârile judecătoreşti, pentru fiecare titlu - 20 lei; b)cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii - 50 lei. (2) În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.(3) În cazul în care prin contestaţia la executare silită se invocă, în condiţiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1).(4) Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.“13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind Egalitatea în drepturi şi a celor ale art. 21 privind Accesul liber la justiţie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale privind accesul liber la justiţie prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, prin Decizia nr. 118 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014, spre exemplu, Curtea a subliniat că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Astfel, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii. 15. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat dacă accesul liber la justiţie este un drept absolut şi dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. Instanţa europeană a statuat că „dreptul la un tribunal“ nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, definitivă în 11 martie 2008, pronunţată în Cauza Larco împotriva României, Curtea Europeană a statuat că obligaţia de a plăti în faţa instanţelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de acces la o instanţă, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea Europeană a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei. 16. Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică şi faptul că, deşi „statul susţine că prin majorarea taxelor se are în vedere creşterea nivelului de calitate al serviciului judiciar“, „taxele de timbru nu au ca destinaţie Ministerul Justiţiei, ele fiind colectate prin intermediul autorităţilor locale la bugetul de stat central.“ Astfel, în ce priveşte nemulţumirea referitoare la destinaţia sumelor provenite din taxa judiciară de timbru, prin decizia anterior citată, Curtea a statuat că, „potrivit dispoziţiilor constituţionale, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească destinaţia impozitelor şi taxelor, precum şi a altor venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, în condiţiile legii.“ 17. De asemenea, cu prilejul examinării unei critici similare, referitoare la faptul că „taxa judiciară de timbru se varsă în contul unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia îşi are domiciliul/sediul social, fiind astfel sprijinite unităţile administrative-teritoriale şi nu justiţia, iar subfinanţarea acesteia are drept efect suprimarea independenţei justiţiei“, prin Decizia nr. 931 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 10 ianuarie 2013, Curtea a reţinut că, „potrivit principiului realităţii bugetare sau neafectării veniturilor bugetare, veniturile se înscriu în buget pe surse de provenienţă, iar cheltuielile pe acţiuni şi obiective concrete, astfel încât veniturile odată intrate în buget se depersonalizează şi servesc la efectuarea cheltuielilor în ordinea prevăzută în buget. Acest principiu este determinat de necesităţile practice ale execuţiei bugetare, care au demonstrat că o afectare iniţială a unui venit poate conduce fie la imposibilitatea realizării obiectivului finanţat, fie la cheltuirea întregului venit, deşi necesităţile nu o impun. Calificarea unor surse de venituri ca aparţinând bugetului de stat sau bugetelor locale este o decizie de oportunitate bugetară ce poate fi cenzurată de Curtea Constituţională numai în situaţia în care funcţionarea unei puteri a statului este pusă în pericol, ceea ce, în speţă, nu este cazul.“ Totodată, Curtea a constatat că „independenţa financiară a justiţiei nu este dată de destinaţia taxei judiciare de timbru, ci de existenţa în sine a unor alocaţii bugetare suficiente pentru a se asigura buna funcţionare a instanţelor. Taxele judiciare de timbru constituie o contraprestaţie raportat la actul de justiţie, însă faptul că ele nu se fac venit la bugetul afectat sistemului justiţiei nu înseamnă automat că o asemenea taxă nu are un scop legitim. Statul poate să acorde o altă destinaţie sumelor de bani provenite din contraprestaţia efectuată la serviciul public prestat de instanţele judecătoreşti, respectiv ca acestea să se facă venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia debitorul îşi are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal.“ 18. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 16 din Constituţie, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu motivează pretinsa încălcare a acestora. 19. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Sztoika în Dosarul nr. 15.395/211/2013 al Judecătoriei Cluj-Napoca şi constată că prevederile art. 3 şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 noiembrie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora