DECIZIE Nr.
640 din 3 octombrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 193, art. 205 si art. 206 din Codul
penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 875 din 26 octombrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 193, 205 şi 206 din Codul penal,
excepţie ridicată de Constantina Belea şi Jana Păun în Dosarul nr. 11.496/2005
al Judecătoriei Craiova.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată,
în ceea ce priveşte art. 193 din Codul penal, şi ca devenită inadmisibilă, în
ceea ce priveşte art. 205 şi art.
206 din Codul penal, arătând că aceste din urmă texte de lege au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 20 aprilie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 11.496/2005, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 193,
art. 205 şi art. 206 din Codul penal, excepţie ridicată de Constantina
Belea şi Jana Păun în dosarul menţionat.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 193 din Codul penal sunt
neconstituţionale, întrucât fapta săvârşită în speţă nu prezintă pericol
social, „atâta timp cât nu este vorba de o ameninţare reală, directă şi
iminentă, pretinsa parte vătămată neavând gospodărie, iar proprietara
gospodăriei nefăcând plângere în acest sens". Referitor la art. 205 şi
art. 206 din Codul penal, se susţine că încalcă libertatea de exprimare. Se arată, de asemenea, că
faptele incriminate de aceste din urmă texte de lege nu prezintă gradul de
pericol social al unei infracţiuni, motiv pentru care s-a adoptat un proiect de
lege care dezincriminează atât insulta, cât şi calomnia.
Judecătoria Craiova nu
şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocată în
cauză.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
Guvernul, referindu-se
şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi 206 din Codul
penal a devenit inadmisibilă, ca urmare a abrogării exprese a celor două texte
de lege prin dispoziţiile Legii nr. 278/2006. Referitor la critica de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 193 din Codul penal, consideră că
este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile din Codul penal cuprinse în art. 193 referitoare la
infracţiunea de ameninţare, în art. 205 privind infracţiunea de
insultă şi în art. 206 privind infracţiunea de calomnie.
Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea
excepţiei sunt cele ale art. 30 alin. (1) referitoare la inviolabilitatea
libertăţii de exprimare, precum şi cele ale art. 20 referitoare la tratatele
internaţionale privind drepturile omului, cu raportare la art. 10 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind
libertatea de exprimare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea reţine următoarele:
I. In ceea ce priveşte art.
193 din Codul penal, care reglementează infracţiunea de ameninţare, criticile
formulate nu pun în discuţie probleme de constituţionalitate, ci de
interpretare şi de aplicare a textului de lege în raport cu situaţia de fapt
dedusă judecăţii. Astfel, autoarele excepţiei susţin că prevederile legale
criticate sunt neconstituţionale, întrucât fapta săvârşită nu prezintă pericol
social. Or, aprecierea faptului dacă, în speţă, sunt întrunite elementele
constitutive ale infracţiunii de ameninţare este de competenţa instanţelor
judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale, care, în conformitate cu
dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „[...] se pronunţă
numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată
[...]."
II. Referitor la dispoziţiile
art. 205 şi 206 din Codul penal, privind infracţiunile de insultă, respectiv de
calomnie, se constată că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia
de neconstituţionalitate invocată în cauză, aceste prevederi legale au fost
abrogate expres prin art. I pct.
56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal,
precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006. Aşa fiind şi având în vedere
dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea
Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti
sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau
ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare
[...]", excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă.
Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca neîntemeiată,
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 193 din Codul penal,
excepţie ridicată de Constantina Belea şi Jana Păun în Dosarul nr. 11.496/2005
al Judecătoriei Craiova.
II. Respinge, ca devenită
inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi
art. 206 din Codul penal, excepţie ridicată de aceleaşi autoare în aceleaşi
dosare.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 octombrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta