DECIZIE Nr.
630 din 26 iunie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr.
18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 518 din 1 august 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Kozsokar Gabor -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Şerban Viorel Stănoiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr.
18/1991, excepţie ridicată de Ludmann Janosne, născută Gaspar Magda Roza Ilona,
şi de Gaspar Marton Janos în Dosarul nr. 8.954/190/2006 al Judecătoriei
Bistriţa.
La apelul nominal se prezintă Majai Laszlo, avocatul
autorilor excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare
a fost legal îndeplinită.
In susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate
apărătorul autorilor excepţiei arată că dispoziţiile art. 48 din Legea fondului
funciar nr. 18/1991 sunt susceptibile de mai multe interpretări, împrejurare ce
determină o aplicare neunitară a legii la nivelul ţării de către comisiile
judeţene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991. Aşa fiind, apreciază că excluderea
cetăţenilor străini din categoria persoanelor care pot formula cerere de
reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole
sau cu destinaţie forestieră care au aparţinut în trecut autorilor lor
îngrădeşte dreptul constituţional al acestora de a dobândi dreptul de
proprietate privată asupra terenurilor prin moştenire legală.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând
Decizia Curţii Constituţionale nr. 408/2004.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 12 martie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 8954/190/2006, Judecătoria Bistriţa a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48
din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Ludmann
Janosne, născută Gaspar Magda Roza Ilona, şi de Gaspar Marton Janos.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile criticate sunt
neconstituţionale, întrucât cetăţenilor străini care nu si-au redobândit
cetăţenia română nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate asupra
terenurilor agricole sau cu destinaţie forestieră, fiind excluşi dintre
categoriile de persoane care pot face asemenea cereri, cu toate că art. 44
alin. (2) teza a doua din Constituţie prevede dreptul cetăţenilor străini de a
dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor prin moştenire
legală.
Judecătoria Bistriţa apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că nu există
neconcordanţe între dispoziţiile criticate şi Legea fundamentală.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele
de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că
dispoziţiile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 se referă la
reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţelor de terenuri
agricole sau cu destinaţie forestieră în favoarea persoanelor care le-au
deţinut în proprietate, iar nu la modurile de dobândire consacrate de
Constituţie. Prin urmare, nu se aduce atingere protecţiei proprietăţii ori
dobândirii acesteia, în condiţiile în care însăşi norma constituţională prevede
că atât conţinutul, cât şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de
lege.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl
constituie dispoziţiile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are
următorul conţinut: „Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum
şi foştii cetăţeni români care si-au redobândit cetăţenia română, indiferent
dacă si-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire
a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri
cu destinaţie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în
proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr.
187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de
familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura
si în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) -(9)."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (2) teza a doua
referitoare la dreptul cetăţenilor străini şi apatrizilor de a dobândi dreptul
de proprietate privată asupra terenurilor prin moştenire legală.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că dispoziţiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de
proprietate, sau constituirea acestuia, în favoarea foştilor cooperatori, a
moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrării în vigoare a
legii, nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor
persoane este reconstituit sau, după caz, constituit,
în temeiul şi în condiţiile legii. In acest context, legea prevede categoriile
de persoane îndreptăţite a formula cererile de reconstituire a dreptului de
proprietate, dispoziţiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita
reconstituirea şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum
şi pentru foştii cetăţeni români care si-au redobândit cetăţenia română,
indiferent dacă si-au stabilit sau nu domiciliul în ţară. Aşadar, având în
vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - şi
scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foştii proprietari sau
moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de
cooperativele agricole de producţie sau de către stat -, reglementarea
condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul
persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului, în acord cu
politica economică a statului în această materie şi cu finalitatea reparatorie
a legii. Condiţionarea exercitării dreptului de a formula cerere de
reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de
cetăţean român reprezintă o astfel de opţiune, care este pe deplin
constituţională.
Astfel, dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din
Constituţie, deşi nu mai prevăd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor
de către cetăţenii străini şi apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează
cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept,
restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităţi speciale. Potrivit
normei constituţionale, una dintre modalităţile de dobândire a dreptului de
proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini sau apatrizi este
moştenirea legală.
Insă, Curtea constată că, în cauza aflată pe rolul
instanţei judecătoreşti, calitatea de moştenitor nu poate fi recunoscută decât
ca urmare a aplicării legii şi numai în limitele stabilite de aceasta,
întrucât, aşa cum s-a arătat mai sus, legea are ca scop reconstituirea
dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în
vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate
invoca, în aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, garantarea şi ocrotirea constituţională
a dreptului de proprietate în persoana reclamanţilor, câtă vreme aceştia nu
sunt titulari ai acestui drept, ce urmează a se naşte ulterior, prin efectul şi
în condiţiile legii menţionate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată
de Ludmann Janosne, născută Gaspar Magda Roza Ilona, şi de Gaspar Marton Janos
în Dosarul nr. 8.954/190/2006 al Judecătoriei Bistriţa.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu