DECIZIE Nr. 61
din 31 ianuarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 alin. (4) din Legea nr. 302/2004
privind cooperarea judiciara internationala in materie
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 142 din 25 februarie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (4) din Legea nr. 302/2004
privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, excepţie
ridicată de Cornel Victor Riza în Dosarul nr. 262/45/2007 al Inaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorul
excepţiei, apărătorul ales, cu împuternicire la dosar.
Cauza se află în stare de judecată.
Apărătorul autorului excepţiei solicită admiterea
acesteia, pentru argumentele invocate în faţa Inaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie - Secţia penală.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care
face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 15 august 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 262/45/2007, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală
a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 79 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea
judiciară internaţională în materie penală.
Excepţia a fost ridicată de Cornel Victor Riza cu
ocazia soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe pronunţate de
Curtea de Apel Iaşi - Secţia
penală într-o cauză având ca obiect executarea unui mandat european de
arestare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat încalcă
dispoziţiile art. 13, 16, 21, 24 şi 128 din Constituţie. Autorul excepţiei
arată că art. 79 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, prin faptul că prevede posibilitatea
redactării mandatului european de arestare transmis spre executare
autorităţilor române în una din limbile engleză şi franceză, încalcă
prevederile constituţionale ale art. 13, potrivit cărora „în România, limba
oficială este limba română", precum şi dispoziţiile art. 128 alin. (1) din
Constituţie, conform cărora „procedura judiciară se desfăşoară în limba
română". Consideră că, astfel, se instituie posibilitatea desfăşurării
procedurii judiciare, cel puţin parţial, în altă limbă decât limba română, fără
ca această situaţie să fie prevăzută cu titlu de excepţie de către art. 128
alin. (2) şi (4) din Constituţie.
De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate
susţine că, prin utilizarea unei limbi străine în redactarea mandatului
european de arestare, se creează un dezechilibru între persoanele solicitate
care cunosc limba respectivă şi cele care nu o cunosc, fiind îngrădit accesul la justiţie al acestora
din urmă. Autorul excepţiei invocă şi încălcarea dreptului la apărare, având în
vedere imposibilitatea de a depista eventualele vicii de fond sau de formă ale
documentului întocmit în limba străină. „Nici chiar în cazul în care documentul
redactat în limba engleză sau franceză este tradus de către un traducător
autorizat în limba română, posibilitatea de a verifica îndeplinirea tuturor
condiţiilor de fond şi de formă nu este satisfăcătoare, având în vedere că,
prin traducere, foarte multe cuvinte sau expresii îşi pierd din înţelesul avut
în limba în care documentul a fost redactat."
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor
constituţionale invocate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea
de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Referitor la critica
prevederilor art. 79 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, în raport cu
dispoziţiile art. 13 şi ale art. 128 din Constituţie, Avocatul Poporului face
trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 443/2007. De asemenea,
consideră că nici celelalte prevederi constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei nu sunt încălcate de textul de lege criticat.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 79 alin. (4), cu titlul „Conţinutul mandatului
european de arestare", din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea
judiciară internaţională în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 594 din 1 iulie 2004, care au următorul conţinut: „(4)
Mandatul european de arestare transmis spre executare autorităţilor române
trebuie tradus în limba română sau în una din limbile engleză şi
franceză."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 13 privind „Limba oficială", ale art.
16 referitoare la „Egalitatea în drepturi", ale art. 21 cu privire
la „Accesul liber la justiţie", ale art. 24 referitoare la „Dreptul la apărare", precum şi
ale art. 128 privind „Folosirea limbii materne şi a interpretului în
justiţie".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 79 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 au mai fost
supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la
aceleaşi prevederi din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză şi cu
motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 443 din 10 mai 2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2007, Curtea
Constituţională a reţinut că dispoziţiile constituţionale ale art. 13 şi ale
art. 128 nu sunt afectate de textul de lege criticat şi, de asemenea,
modalitatea de reglementare nu ştirbeşte preeminenţa dreptului internaţional,
recunoscut în materie chiar de Constituţia României în art. 148 alin. (2). Au
fost avute în vedere, în acest sens, prevederile art. 8 pct. 2 din Decizia-cadru
nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind
mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre,
potrivit cărora: „Mandatul de arestare european trebuie tradus în limba
oficială sau în una din limbile oficiale ale Statului Membru executor. Orice
Stat Membru poate specifica, la adoptarea prezentei Decizii-cadru sau la o dată
ulterioară, într-o declaraţie depusă la Secretariatul General al Consiliului,
că va accepta o traducere în una sau mai multe alte limbi oficiale ale
Instituţiilor Comunităţilor Europene." In baza prevederilor art. 189 alin. (1) din
Legea nr. 302/2004, dispoziţiile referitoare la mandatul european de arestare
au intrat în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană, respectiv
la data de 1 ianuarie 2007.
Prin decizia menţionată, Curtea a mai reţinut că art.
79 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 vizează nu procedura propriu-zisă de
soluţionare a cauzei ce priveşte punerea în executare a mandatului, ci o etapă
preliminară referitoare la corespondenţa între state, în concret modalitatea de
transmitere către autoritatea română a mandatului european. De asemenea,
această cerere se aduce la îndeplinire, potrivit art. 7 din Legea nr. 302/2004,
în acord cu prevederile din Codul de procedură penală, care, în art. 128 alin.
2, instituie obligativitatea instanţei de a folosi interpret atunci când sunt
prezentate înscrisuri redactate într-o altă limbă.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele deciziei menţionate,
în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 79
alin. (4) din Legea nr. 302/2004 în raport cu dispoziţiile art. 13 şi ale art.
128 din Constituţie, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele arătate anterior, dispoziţiile
art. 79 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 sunt în concordanţă şi cu prevederile
constituţionale ale art. 24 privind garantarea dreptului la apărare.
De asemenea, textul de lege criticat nu încalcă nici
dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală, având în vedere că legiuitorul nu
îngrădeşte dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiţiei pentru
apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime şi de a se
prevala, în tot cursul procesului penal, de toate garanţiile care
condiţionează, într-o societate democratică, procesul echitabil.
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 79 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 prin raportare la
prevederile art. 16 din Constituţie, textul de lege supus controlului de
constituţionalitate nu instituie discriminări pe considerente arbitrare şi se
aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 79 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară
internaţională în materie penală, excepţie ridicată de Cornel Victor Riza în
Dosarul nr. 262/45/2007 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia
penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 ianuarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică