Decizia Nr.57 din 11.02.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28-31 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, şi a celor ale art. 880, art. 902 şi art. 904 din Codul civil
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 297 din 23 aprilie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Ingrid Alina Tudora	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47-50 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, şi a celor ale art. 880, 902 şi 904 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Calor“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.930/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 328D/2013.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul Bogdan Eugen Popescu, în calitate de director general al Societăţii Comerciale „Calor“ - S.R.L. Lipseşte partea Societatea Comercială „Titan Mar“ - S.A. din Chiajna, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, sunt invocate o serie de aspecte legate de modalitatea de interpretare şi aplicare a reglementării legale criticate, care generează în practică disfuncţionalităţi cu privire la efectuarea anumitor proceduri cadastrale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, referitor la critica formulată de autoarea excepţiei, apreciază că aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea legii excedează competenţei Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Decizia civilă nr. 754R din 5 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 1.930/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47-50 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, şi a celor ale art. 880, 902 şi 904 din Codul civil. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurenta - reclamantă Societatea Comercială „Calor“ - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect „excepţie de neconstituţionalitate“.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că notarea unui litigiu în cartea funciară doar printr-o verificare sumară efectuată numai în ceea ce priveşte legătura dintre litigiul aflat pe rolul instanţelor şi imobilul înscris în cartea funciară, în absenţa unei verificări a caracterului întemeiat, legitim şi serios, contravine principiului constituţional potrivit căruia dreptul de proprietate este garantat. Aceasta apreciază că prin respingerea cererii de notare a litigiului în cartea funciară i se încalcă accesul liber la justiţie, dar şi dreptul de proprietate privată. În opinia autoarei excepţiei, prin modul de reglementare extrem de vag al prevederilor de lege criticate se permite Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să respingă o cerere de notare a unui litigiu pentru simplul considerent că nu are legătură cu imobilul în cauză sau sub pretextul că au fost închise cărţile funciare ale imobilelor aflate într-un litigiu pe rol.Aşa fiind, consideră că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care interpretările instanţelor de judecată/Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară/Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu permit notarea litigiului în cărţile funciare. În acest context, arată că practica instanţelor de judecată nu este unitară sub acest aspect, motiv pentru care consideră că este necesară modificarea legislaţiei în vigoare pentru a nu mai da naştere la niciun fel de interpretare arbitrară.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, astfel cum a fost motivată, critica de neconstituţionalitate vizează, în realitate, modul de aplicare a prevederilor de lege de către instanţele judecătoreşti, iar nu contrarietatea acestora cu Constituţia.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că autoarea excepţiei critică modul de interpretare şi aplicare a prevederilor de lege supuse controlului de constituţionalitate, susţinând că redactarea sumară a acestora conduce la aplicarea neunitară a acestora la nivelul oficiilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară.Aşa fiind, Guvernul apreciază că autoarea excepţiei solicită, în realitate, modificarea soluţiilor legislative consacrate prin textele de lege criticate, pentru a elimina posibilitatea interpretării neunitare a acestora. Or, o asemenea critică nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „[...] se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.“Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 47-50 din titlul II capitolul II intitulat „Procedura de înscriere în cartea funciară“ al Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile art. 880, 902 şi 904 din Codul civil, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011.Curtea constată că, în temeiul art. III din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012, Legea nr. 7/1996 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 7 februarie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare.Astfel, prevederile de lege avute în vedere la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate, şi anume art. 47-50 din Legea nr. 7/1996 au devenit, ca urmare a renumerotării textelor, art. 28-31 din titlul II capitolul II intitulat „Procedura de înscriere în cartea funciară“ al acestui act normativ, având un conţinut similar celui din forma anterioară ultimei republicări a Legii nr. 7/1996.Aşa fiind, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, asupra căruia Curtea urmează a se pronunţa, îl constituie prevederile art. 28-31 din Legea nr. 7/1996, republicată, şi prevederile art. 880, 902 şi 904 din Codul civil.În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 136 - Proprietatea, precum şi art. 154 - Conflictul temporal de legi. De asemenea, apreciază că sunt încălcate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia susţine că prevederile de lege criticate din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi cele ale art. 880, 902 şi 904 din Codul civil sunt neconstituţionale în măsura în care interpretările instanţelor de judecată/Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară/Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu permit notarea litigiului în cărţile funciare.De asemenea, consideră că, datorită modului sumar de redactare a prevederilor de lege criticate, acestea sunt interpretate şi aplicate diferenţiat la nivelul oficiilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară, iar practica instanţelor de judecată nu este unitară sub aspectul respingerii sau acceptării cererii de notare în cartea funciară a unui litigiu, motiv pentru care autoarea excepţiei consideră că este necesară modificarea legislaţiei pentru a nu se mai da naştere la niciun fel de interpretare arbitrară a legii.În contextul criticilor formulate, prin Decizia nr. 265 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 23 iulie 2013, Curtea a reţinut că „atribuţia sa de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituţie, nu constă în analizarea conformităţii cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituţii sau autorităţi publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri şi circumstanţe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituţionalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal.“Aşa fiind, referitor la modalitatea de interpretare şi de aplicare concretă, în practică, a textelor de lege deduse controlului de constituţionalitate, precum şi la necesitatea realizării unei jurisprudenţe unitare a instanţelor de judecată, Curtea constată că aceste aspecte excedează atribuţiilor instanţei de contencios constituţional.Potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura competentă să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, sens în care era reglementată, la art. 329 din Codul de procedură civilă din anul 1865, cu modificările şi completările ulterioare, în prezent art. 514 din Codul de procedură civilă, instituţia recursului în interesul legii.Totodată, Curtea reţine că pretinsa contrarietate cu Legea fundamentală derivă, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, şi din „modul de reglementare extrem de vag al prevederilor de lege criticate“, prin care se „permite Oficiilor Teritoriale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să respingă o cerere de notare a unui litigiu pentru simplul considerent că nu are legătură cu imobilul în cauză sau pretextând că au fost închise cărţile funciare ale imobilelor aflate într-un litigiu pe rol“, motivarea excepţiei de neconstituţionalitate vizând, în fapt, o omisiune de reglementare, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituţionalitate.În acest context, Curtea reţine că, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a ţării“, astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuţii exclusive ale forului legislativ.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28-31 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, şi a celor ale art. 880, art. 902 şi art. 904 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Calor“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.930/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 11 februarie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora