Decizia Nr.56 din 27.01.2011

Art. 24 alin. (2): „Se exceptează de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente terenurile atribuite foştilor proprietari, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sau procese-verbale de punere în posesie.“În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum şi prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele: Prevederile art. 2 alin. (1) şi ale art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate pentru critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, şi deciziile nr. 605 şi nr. 652 din 28 aprilie 2009, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415 din 17 iunie 2009, Curtea a reţinut că legiuitorul a rămas consecvent politicii de reconstituire a terenurilor pe vechile amplasamente, cu excepţiile prevăzute de lege, astfel că aceste prevederi de lege nu aduc atingere drepturilor câştigate în mod legal. De asemenea, Curtea a reţinut că reglementările cuprinse în aceste texte constituie expresia aplicării principiului restitutio in integrum, în deplină concordanţă cu principiul garantării dreptului de proprietate prevăzut la art. 44 alin. (1) teza întâi din Constituţie. Excepţia expres prevăzută de lege o constituie situaţia în care terenurile au fost atribuite în mod legal altor persoane, aşa cum reglementează şi dispoziţiile art. 24 alin. (2) din lege, care fac trimitere la prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare. Această excepţie reprezintă transpunerea în plan normativ a principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile şi consacrarea prin lege a adagiului „tempus regit actum“. Considerentele reţinute de Curte în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) şi ale art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Tinca Bobocea în Dosarul nr. 2.617/231/2008 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 ianuarie 2011. PREŞEDINTE, ION PREDESCU Magistrat-asistent, Maria Bratu