DECIZIE Nr. 554 din 25 octombrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin.
1 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1064 din 28 noiembrie 2005

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata
de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului in Dosarul nr.
11.759/2004 al Judecatoriei Pitesti.
La apelul nominal raspunde Ion Romica Sandu, personal, procedura de citare
fiind legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, partea prezenta solicita respingerea
exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibila.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, aratand ca instanta de contencios constitutional s-a
mai pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 403 alin. 1 din
Codul de procedura civila, de exemplu prin Decizia nr. 324 din 14 iunie 2005,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 600 din 12 iulie
2005, statuand ca acestea sunt constitutionale. Arata ca solutia adoptata este
valabila si in prezenta cauza, intrucat nu au aparut elemente noi, de natura a
determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 12 mai 2005, pronuntata in Dosarul nr. 11.759/2004,
Judecatoria Pitesti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedura
civila, exceptie ridicata de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca dispozitiile legale criticate contravin dispozitiilor art. 1 alin. (3), art.
16 alin. (1), art. 21 alin. (1) si (2), art. 44, 53 si art. 124 alin. (2) din
Constitutie. Astfel, se arata ca modalitatea de calcul a cautiunii nu este
evidentiata, iar "cautiunea poate fi de o valoare apropiata sumei ce face
obiectul contestatiei la executare, putandu-se ajunge la situatia in care
suspendarea executarii sa nu mai fie de folos". De asemenea, se arata ca
obligativitatea platii cautiunii este de natura a discrimina intre posibilii
contestatori pe criteriul averii. Cautiunea reprezinta o masura de siguranta
inutila, pentru ca suspendarea executarii se dispune de catre instanta dupa
analizarea fondului cauzei.
Judecatoria Pitesti apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece conditionarea judecarii capatului de cerere privind
suspendarea executarii silite de plata unei cautiuni nu aduce atingere
principiului statului de drept, nu creeaza privilegii si nu reprezinta o
discriminare, obligatia de plata a cautiunii justificandu-se pentru protejarea
creditorului, care poate sa isi asigure recuperarea unui eventual prejudiciu
suferit ca urmare a suspendarii executarii silite. In ceea ce priveste
invocarea dispozitiilor art. 21 din Constitutie, se arata ca prevederile de
lege criticate nu au interzis accesul la justitie si nici nu a fost ingradita
exercitarea acestui drept, dimpotriva, au fost stabilite conditiile in care se
poate exercita acest drept. De asemenea, se arata ca art. 403 alin. 1 din Codul
de procedura civila nu incalca nici dispozitiile art. 44, 53 si 124 din
Constitutie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului pentru a-si formula punctele
de vedere cu privire la exceptia ridicata.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este
neintemeiata. In acest sens, arata ca dispozitia de lege criticata nu vine in contradictie
cu prevederile art. 16 din Constitutie, deoarece egalitatea in fata legii se
apreciaza fata de persoanele aflate in situatii similare, or, obligatia
depunerii cautiunii subzista in toate cazurile in care se cere suspendarea
executarii silite, pentru orice parte care formuleaza contestatie la executare.
In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 21 din Legea fundamentala,
se arata ca nici acesta nu a fost incalcat, deoarece, potrivit alin. 3 al art.
403 din Codul de procedura civila, autorul cererii de suspendare poate formula
recurs, inclusiv in ceea ce priveste cuantumul cautiunii, in cazul in care
apreciaza ca acesta este exagerat. De asemenea, se arata ca nu poate fi
retinuta nici critica potrivit careia prevederile criticate vin in contradictie
cu dispozitiile art. 44 din Constitutie, deoarece procedura contestatiei la
executare asigura garantii suficiente pentru protectia dreptului de proprietate
al tuturor partilor implicate in proces, prin insusi faptul ca le ofera
posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar
in cazul admiterii contestatiei si desfiintarii titlului executoriu sau a
insesi executarii silite, persoanele interesate au dreptul la intoarcerea
executarii prin restabilirea situatiei anterioare acesteia. Se arata, in
continuare, ca nu poate fi retinuta nici critica potrivit careia art. 403 alin.
1 din Codul de procedura civila incalca prevederile art. 53 din Constitutie,
deoarece, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, care prevede ca
procedura de judecata si competenta instantelor judecatoresti sunt prevazute
numai prin lege, este la latitudinea autoritatii legiuitoare stabilirea
competentei instantei de a fixa cuantumul cautiunii cerute pentru suspendarea
executarii silite, in functie de specificul fiecarei cauze.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata
este neintemeiata. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedura civila fata de prevederile
art. 44 din Constitutie, arata ca procedura contestatiei la executare asigura
garantii suficiente pentru protectia dreptului de proprietate al tuturor
partilor implicate in proces, prin insusi faptul ca le ofera posibilitatea de a
contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, in cazul
admiterii contestatiei si desfiintarii titlului executoriu sau a insesi
executarii silite, persoanele interesate au dreptul la intoarcerea executarii
prin restabilirea situatiei anterioare acesteia. De asemenea, nu poate fi
retinuta nici critica potrivit careia dispozitiile art. 403 alin. 1 din Codul
de procedura civila vin in contradictie cu prevederile art. 16 alin. (1) din
Constitutie, deoarece dispozitiile de lege criticate nu contin norme contrare
principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, ele fiind aplicabile nu doar
unei categorii de persoane, ci oricarei persoane aflate in situatiile
mentionate in ipoteza normei. In ceea ce priveste critica de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedura
civila fata de prevederile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, se arata
ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece instituirea unei obligatii de plata a
cautiunii, ca o conditie a suspendarii executarii, are o dubla finalitate, si
anume, pe de-o parte, aceea de a constitui o garantie pentru creditor, cat
priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a intarzierii
executarii silite, prin efectul suspendarii acesteia, si, pe de alta parte, de
a preveni si limita eventualele abuzuri in valorificarea unui atare drept de
catre debitorii rau-platnici. Intrucat plata cautiunii nu constituie o conditie
de admisibilitate a contestatiei la executare, ci exclusiv pentru a putea
solicita suspendarea executarii silite, instituirea acestei obligatii nu poate
fi calificata ca o modalitate de a impiedica accesul liber la justitie. Cat
priveste critica de neconstitutionalitate a art. 403 alin. 1 din Codul de
procedura civila fata de art. 53 din Constitutie, se arata ca aceasta nu poate
fi retinuta, intrucat dispozitiile de lege criticate nu pun in discutie
restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
403 alin. 1 din Codul de procedura civila, articol introdus prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de
procedura civila, ordonanta publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Textul de lege criticat are urmatorul
continut:
- Art. 403 alin. 1: "Pana la solutionarea contestatiei la executare
sau a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate
suspenda executarea, daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta,
in afara de cazul in care legea dispune altfel."
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale, autorul
exceptiei invoca incalcarea prevederilor art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1),
art. 21 alin. (1) si (2), art. 44, 53 si art. 124 alin. (2) din Constitutie,
care au urmatorul continut:
- Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social,
in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta
valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si
idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa
justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra
statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita
in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice,
religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi
subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi
proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor,
precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord
cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al
dobandirii se prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori
contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.";
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate
democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertatii.";
- Art. 124 alin. (2): "Justitia este unica, impartiala si egala pentru
toti."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de
constitutionalitate, prin raportare la prevederile art. 21 din Constitutie.
Astfel, prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 36 din 25 ianuarie 2005,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 156 din 22 februarie
2005, Decizia nr. 227 din 18 mai 2004, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 482 din 28 mai 2004, Decizia nr. 375 din 28 septembrie
2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 940 din 14
octombrie 2004, si Decizia nr. 404 din 7 octombrie 2004, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004, Curtea
Constitutionala a statuat ca textul de lege criticat este constitutional. Cu
acele prilejuri Curtea a constatat ca art. 403 alin. 1 din Codul de procedura
civila reglementeaza conditiile procedurale de admisibilitate a unui capat de
cerere intermediar, formulat prin cererea introductiva sau separat, in cadrul
contestatiei la executare. Textul de lege criticat constituie o norma de
procedura, iar, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie,
"competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt
prevazute numai prin lege". Constitutia, consacrand dreptul fundamental de
acces liber la justitie, nu interzice stabilirea prin lege a anumitor conditii,
reguli de procedura, in privinta exercitarii acestui drept. Pe de alta parte,
dreptul la un proces echitabil trebuie asigurat tuturor partilor din proces.
Pentru aceste motive, conditionarea suspendarii executarii silite de depunerea
unei cautiuni, in cuantum stabilit de instanta judecatoreasca, se impune pentru
prevenirea exercitarii abuzive a dreptului de a cere suspendarea executarii,
precum si pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, legate de
executarea cat mai operativa a creantelor lor, stabilite prin titluri
executorii. In acelasi timp, depunerea cautiunii constituie o garantie in
sensul ca, in urma respingerii contestatiei la executare, creditorul va putea
cere si obtine despagubiri pentru pagubele suferite datorita intarzierii
executarii silite.
De asemenea, Curtea constata ca dispozitiile criticate au mai fost supuse
controlului de constitutionalitate si sub aspectul incalcarii principiului
constitutional al dreptului de proprietate. Astfel, prin Decizia nr. 227 din 18
mai 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 482 din 28
mai 2004, Curtea a retinut ca procedura contestatiei la executare asigura
garantii suficiente atat pentru ocrotirea accesului liber la justitie, cat si
pentru protectia dreptului de proprietate al tuturor partilor implicate in
proces, prin insusi faptul ca le ofera posibilitatea de a contesta executarea,
de a solicita suspendarea acesteia, iar, in cazul admiterii contestatiei si
desfiintarii titlului executoriu sau a insesi executarii silite, persoanele
interesate au dreptul la intoarcerea executarii prin restabilirea situatiei
anterioare acesteia.
Cu privire la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403
alin. 1 din Codul de procedura civila, prin raportare la art. 16 din
Constitutie, se constata ca, in masura in care reglementarea dedusa controlului
se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta in ipoteza normei legale,
fara nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect
nu este intemeiata.
In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 53 din
Constitutie, se retine ca acestea sunt aplicabile numai in ipoteza in care
exista o restrangere a exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale
cetatenilor, restrangere care, astfel cum s-a aratat anterior, nu s-a
constatat.
De asemenea, Curtea constata ca prevederile art. 1 alin. (3) si art. 124
alin. (2) din Constitutie nu au relevanta in cauza dedusa controlului.
Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate
isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1
din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului in Dosarul nr. 11.759/2004 al Judecatoriei
Pitesti.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 25 octombrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Maritiu