Decizia Nr.552 din 24.05.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din cap. VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al anexei nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Viorel Bîrnaci, Floarea Ezaru, Boris Mustaţea, Elena Condu (fostă Crăciun), Maria Zane, Aristiţa Pascu, Maria Vlădilă, Rodica Pîrlogea, Lucica Năstase, Nicuşor Sandu, Mariana Ghidu, Adrian Tică şi Florentina Ghiroşeanu în Dosarul nr. 32.075/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.104D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că drepturile reglementate de textele de lege criticate nu reprezintă drepturi fundamentale, astfel că legiuitorul are libertatea deplină de a stabili conţinutul şi limitele acestor drepturi.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 30 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 32.075/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din cap. VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al anexei nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.Excepţia a fost ridicată de Viorel Bîrnaci, Floarea Ezaru, Boris Mustaţea, Elena Condu (fostă Crăciun), Maria Zane, Aristiţa Pascu, Maria Vlădilă, Rodica Pîrlogea, Lucica Năstase, Nicuşor Sandu, Mariana Ghidu, Adrian Tică şi Florentina Ghiroşeanu, personal conex în justiţie, cu prilejul soluţionării unei cauze civile având ca obiect drepturi băneşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate, care prevăd acordarea unui spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, respectiv a unui spor pentru păstrarea confidenţialităţii magistraţilor, precum şi altor categorii profesionale sunt discriminatorii, întrucât nu prevăd acordarea acestui spor şi pentru categoria personalului conex din justiţie. În acest sens, arată că această din urmă categorie de personal este ţinută de obligaţii de confidenţialitate în desfăşurarea activităţii şi este supusă unor condiţii de solicitare neuropsihică. În plus, aceste sporuri reprezintă un drept câştigat, fiind dobândite anterior, prin hotărâri ale instanţelor de judecată. În sfârşit, consideră că textele de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale privind dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, reglementarea criticată fiind justificată de atribuţiile diferite pe care le îndeplinesc persoanele vizate şi condiţiile specifice de muncă.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, arată că aceste prevederi se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie, fără privilegii şi fără discriminări. De asemenea, arată că legiuitorul are libertatea de a reglementa condiţiile de muncă specifice fiecărei categorii profesionale şi de a institui anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii şi alte stimulente care nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare, făcând diferenţe în funcţie de categoria de personal avută în vedere.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 din cap. VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al anexei nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora „Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale, tribunalele specializate şi judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asistenţii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, personalul de probaţiune beneficiază şi de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizaţia lunară de încadrare.“Autorii excepţiei consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 41 alin. (2) referitor la protecţia socială a muncii şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de faptul că prevederile de lege criticate nu prevăd acordarea sporurilor de solicitare neuropsihică şi confidenţialitate şi pentru categoria personalului conex din justiţie.Faţă de această critică, Curtea reţine că, potrivit celor statuate în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor nu presupune un tratament juridic uniform, astfel că situaţii obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat (Decizia nr. 1296 din 14 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).De asemenea, în interpretarea art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că nu orice diferenţă de tratament juridic dobândeşte, în mod automat, semnificaţia unei discriminări. Pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoanele plasate în situaţii analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferenţial şi că această distincţie nu-şi găseşte nicio justificare obiectivă sau rezonabilă (Hotărârea din 22 octombrie 1996, pronunţată în Cauza Stubbings şi alţii contra Regatului Unit al Marii Britanii - paragraful 72).Or, din perspectiva celor arătate, Curtea apreciază că prevederile de lege criticate nu sunt contrare principiului constituţional al egalităţii în drepturi. Astfel, acordând drepturile băneşti reglementate de aceste prevederi, legiuitorul a avut în vedere diferenţele de atribuţii şi condiţii în care diferitele categorii de persoane implicate în mod direct sau indirect în înfăptuirea jutiţiei le au. Astfel, este evident că nu se poate pune un semn de egalitate între gradul de implicare şi solicitare al magistraţilor în înfăptuirea directă a justiţiei, precum şi a celor care în strânsă legătură participă la înfăptuirea acestui proces şi atribuţiile personalului conex.Totodată, Curtea reţine că sporurile avute în vedere nu reprezintă drepturi fundamentale, legiuitorul având competenţa exclusivă de a stabili conţinutul, condiţiile şi limitele acordării unor astfel de drepturi, precum şi de a decide cu privire la acordarea acestora ori, din contră, sistarea lor pe viitor. În acest sens, sunt şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din cap. VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al anexei nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Viorel Bîrnaci, Floarea Ezaru, Boris Mustaţea, Elena Condu (fostă Crăciun), Maria Zane, Aristiţa Pascu, Maria Vlădilă, Rodica Pîrlogea, Lucica Năstase, Nicuşor Sandu, Mariana Ghidu, Adrian Tică şi Florentina Ghiroşeanu în Dosarul nr. 32.075/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 mai 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea