Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

DECIZIE Nr

DECIZIE   Nr. 55 din 22 martie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 366 din  7 august 2000


SmartCity3


    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Doina Suliman          - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, exceptie ridicata de Laurentiu Dumitrescu, Ifrim Balescu, Vasile Buhoiu, Ion Sarion, Diogene Dumitrescu, Mihai Cozma si Gheorghe Popescu in Dosarul nr. 4.194/1999 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia de contencios administrativ si comercial.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 7 martie 2000 si au fost consemnate in incheierea din aceeasi data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea la 14 martie 2000 si apoi la 21 martie 2000 si la 22 martie 2000.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Curtea de Apel Ploiesti - Sectia de contencios administrativ si comercial, prin Incheierea din 23 noiembrie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 4.194/1999, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, modificat si completat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 55/1998. Exceptia a fost ridicata de Laurentiu Dumitrescu, Ifrim Balescu, Vasile Buhoiu, Ion Sarion, Diogene Dumitrescu, Mihai Cozma si Gheorghe Popescu in Dosarul nr. 4.194/1999 cu ocazia judecarii actiunii formulate impotriva Directiei generale de munca si protectie sociala, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, pentru anularea deciziilor de revizuire a drepturilor acordate in baza dispozitiilor Decretului-lege nr. 118/1990.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile legale criticate au caracter retroactiv, infrangand astfel principiul neretroactivitatii legii, consfintit prin art. 15 alin. (2) din Constitutie. Potrivit art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, directiile generale de munca si protectie sociala pot revizui, la sesizare sau din proprie initiativa, drepturile stabilite prin hotarari definitive ale comisiilor pentru aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990, emise anterior datei de 14 iulie 1997.
    Exprimandu-si opinia, instanta de judecata apreciaza ca exceptia este intemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate "incalca principiul neretroactivitatii legii civile, asa cum acesta este definit prin art. 15 alin. (2) din Constitutie, in sensul ca <<da dreptul sa se revina asupra unor situatii sau drepturi stabilite definitiv sub imperiul legii in vigoare, la data emiterii deciziilor de catre comisie.>>"
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si putea exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, sustinand ca, desi in textul de lege criticat se foloseste termenul "revizuire", in realitate legiuitorul a avut in vedere termenul "revocare". "Astfel, se da posibilitatea unui organ administrativ de a reveni asupra propriilor acte, emise insa cu nerespectarea prevederilor legale, in concordanta cu principiul revocabilitatii actelor administrative. Acest principiu apare ca un efect firesc al trasaturilor administratiei publice care trebuie sa dea dovada de elasticitate si nu de birocratizare in activitatea pe care o desfasoara." De asemenea, se arata ca, deoarece nu se poate "invoca principiul neretroactivitatii legii pentru pastrarea unor drepturi dobandite cu incalcarea dispozitiilor legale, in sistemul romanesc actual, s-a admis in mod constant, principiul revocabilitatii actelor administrative, sub conditia existentei posibilitatii actiunii in contencios administrativ, conditie realizata prin alin. (3) al art. 13 din Decretul-lege nr. 118/1990".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, decret-lege republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 118 din 18 martie 1998, in temeiul art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 153 din 14 iulie 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 55/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 107 din 9 martie 1998, dandu-se textelor o noua numerotare.
    Dispozitiile legale criticate au in prezent urmatoarea redactare: "(1) Directiile generale de munca si protectie sociala, atunci cand sunt sesizate sau din proprie initiativa, vor verifica legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor prezentului decret-lege pana la data publicarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/1997 in Monitorul Oficial al Romaniei.
    (2) In cazul in care se constata incalcari ale prevederilor legale, se va emite decizie de revizuire."
    Conform alin. (3) al aceluiasi articol, "Impotriva deciziei de revizuire emise in conditiile alin. (1) si (2) persoana interesata poate introduce contestatie, in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca aceste texte de lege au rezultat in urma modificarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/1997 prin Legea nr. 55/1998.
    Textul art. 14^1, introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/1997, devenit dupa renumerotare art. 13, avea urmatoarea formulare: "Directiile de munca si protectie sociala, prin oficiile juridice proprii, sunt obligate ca, atunci cand sunt sesizate sau din proprie initiativa, sa verifice drepturile acordate, pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/1997, beneficiarilor Decretului-lege nr. 118/1990."
    Initial Decretul-lege nr. 118/1990 a prevazut constituirea unor comisii speciale pentru aplicarea prevederilor sale. Aceasta reglementare a fost mentinuta si dupa modificarile ulterioare. Astfel, decretul-lege, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 209 din 3 septembrie 1996, prevedea la art. 8 alin. (1) si (2) si la art. 9 alin. (3) si (4):
    Art. 8
    "(1) Pentru stabilirea situatiilor prevazute la art. 1 se infiinteaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti cate o comisie alcatuita din presedinte si cel mult 6 membri.
    (2) Presedintele trebuie sa fie jurist. Din comisie fac parte 2 reprezentanti ai directiilor de munca si protectie sociala si cel mult 4 reprezentanti ai Asociatiei Fostilor Detinuti Politici si Victime ale Dictaturii din Romania.";
    Art. 9
    "(3) Impotriva hotararii (comisiei) persoana interesata sau directiile de munca si protectie sociala pot face contestatie la tribunalul judetean sau al municipiului Bucuresti in termen de 15 zile de la comunicarea hotararii catre acestia.
    (4) Hotararea tribunalului este definitiva."
    Activitatea comisiilor special constituite a incetat insa dupa modificarea si completarea Decretului-lege nr. 118/1990 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 55/1998. Astfel, decretul-lege republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 118 din 18 martie 1998 dispune la art. 8 alin. (2) si (3): "(2) Prevederile art. 1 - 7 se aplica, dupa caz, de catre conducerile unitatilor la care sunt incadrati cei in cauza, de catre directiile generale de munca si protectie sociala sau de catre consiliile locale, pe baza hotararilor comisiilor pentru aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990, emise pana la data de 31 iulie 1997.
    (3) Dupa data prevazuta la alin. (2), cererile pentru stabilirea drepturilor prevazute de prezentul decret-lege se depun la directiile generale de munca si protectie sociala."
    Rezulta din aceste texte de lege ca verificarea si revizuirea prevazute in art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, privesc exclusiv drepturi stabilite prin hotarari ale comisiilor pentru aplicarea acestui decret-lege. Aceste hotarari sunt acte administrative, insa au caracter jurisdictional, datorat indeosebi faptului ca solutiile sunt adoptate in cadrul unei activitati jurisdictionale speciale.
    De altfel, avandu-se in vedere modul de constituire si componenta comisiilor pentru aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990, rezulta ca acestea nu erau organe ale administratiei publice. Directiile generale de munca si protectie sociala, ca organe ale administratiei publice, aveau, pana la data de 14 iulie 1997, dreptul de a contesta la tribunale hotararile pronuntate de comisii, in termen de 15 zile de la comunicare, precum si obligatia de a aplica hotararile respective, daca au devenit definitive. Aceste organe ale administratiei publice au dobandit doar dupa data de 31 iulie 1997 insarcinarea de a primi si de a solutiona in prima instanta cererile pentru acordarea drepturilor prevazute de Decretul-lege nr. 118/1990.
    Asadar, hotararile de stabilire a drepturilor, emise anterior datei de 31 iulie 1997, sunt acte administrative cu caracter jurisdictional, care nu pot fi revocate. De aceea, dispozitiile legale criticate, dispunand revizuirea drepturilor acordate prin acte emise anterior intrarii in vigoare a acestor dispozitii, revizuire ce poate duce la anularea sau la modificarea drepturilor respective, au un caracter evident retroactiv, dispunand pentru trecut, si incalca astfel prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile".
    Deoarece verificarea legalitatii drepturilor acordate si revizuirea acestora inseamna, practic, revizuirea unor hotarari judecatoresti, se incalca, pe de o parte, principiul separatiei puterilor in stat, iar pe de alta parte, sunt infrante prevederile constitutionale ale art. 125 privind infaptuirea justitiei, precum si ale art. 128 referitoare la exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti.
    Este adevarat ca spiritul de justitie nu permite perpetuarea beneficiului unor drepturi obtinute prin incalcarea dispozitiilor legale, dar declararea nulitatii sau anularea actelor prin care au fost acordate drepturile nu se poate face decat de catre autoritatea competenta sa stabileasca, de asemenea, responsabilitatile pentru incalcarea legii, autoritate care nu poate fi alta decat autoritatea judecatoreasca. Altfel, s-ar afecta grav stabilitatea raporturilor juridice.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Laurentiu Dumitrescu, Ifrim Balescu, Vasile Buhoiu, Ion Sarion, Diogene Dumitrescu, Mihai Cozma si Gheorghe Popescu in Dosarul nr. 4.194/1999 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia de contencios administrativ si comercial si constata ca dispozitiile art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, sunt neconstitutionale.
    Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 22 martie 2000.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat-asistent,
                              Doina Suliman

                              OPINIE SEPARATA

    Solutia de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate ce face obiectul prezentei cauze este corecta, intrucat dispozitiile art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, sunt neconstitutionale.
    Spre deosebire insa de opinia majoritatii Curtii Constitutionale, consideram ca temeiul admiterii exceptiei de neconstitutionalitate nu rezida in incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), privind neretroactivitatea legii, ale art. 125, privind infaptuirea justitiei sau ale art. 128, privind folosirea cailor de atac, dupa cum nici principiul constitutional al separatiei puterilor in stat nu a fost incalcat. Argumentarea acestei pozitii este cuprinsa in considerentele de sub pct. I de mai jos.
    Dupa parerea noastra, in lumina dispozitiilor art. 11 [conform carora "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern."] si a dispozitiilor art. 20 alin. (2) din Constitutie (conform carora "Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale."), prevederile art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, contravin dispozitiilor art. 6 paragraful 1 fraza intai din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dispozitii interpretate in concordanta cu preambulul acestei conventii. Argumentarea acestei opinii este cuprinsa in considerentele de sub pct. II de mai jos.

    I. Prevederile art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, reglementeaza dreptul directiilor generale pentru munca si protectie sociala ca - atunci cand sunt sesizate sau din oficiu - sa procedeze la "revizuirea" hotararilor emise de comisiile speciale infiintate prin prevederile art. 8 din acest act normativ, in redactarea pe care aceste prevederi au avut-o anterior modificarii Decretului-lege nr. 118/1990 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/1997 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 153 din 14 iulie 1997), astfel cum aceasta ordonanta de urgenta a fost aprobata prin Legea nr. 55/1998 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 107 din 9 martie 1998). Prin aceste din urma acte normative activitatea comisiilor speciale a incetat, iar atributiile lor au fost preluate de alte organisme (in principal, de directiile generale de munca si protectie sociala).
    Hotararile emise de comisiile speciale erau supuse controlului judecatoresc in conditiile art. 9 alin. (3) si (4) din Decretul-lege nr. 118/1990, text care, in redactarea existenta la 3 septembrie 1996, cand acest act normativ a fost republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 209, avea urmatorul continut: "Impotriva hotararii [comisiei speciale] persoana interesata sau directiile de munca si protectie sociala pot face contestatie la tribunalul judetean sau al municipiului Bucuresti in termen de 15 zile de la comunicarea hotararii catre acestia.
    Hotararea tribunalului este definitiva." Rezulta asadar ca procedura reglementata pentru recunoasterea drepturilor beneficiarilor prevazuti de Decretul-lege nr. 118/1990 includea si posibilitatea parcurgerii unei etape judecatoresti.
    Dupa modificarile dispuse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/1997, astfel cum a fost aprobata prin Legea nr. 55/1998, procedura de recunoastere a drepturilor beneficiarilor si-a pastrat aceasta caracteristica, desi activitatea comisiilor speciale a fost inlocuita cu cea a directiilor generale de munca si protectie sociala.
    De aceea se poate considera ca nu exista deosebiri de esenta intre procedura existenta anterior Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/1997, astfel cum aceasta a fost aprobata prin Legea nr. 55/1998, si procedura introdusa prin aceste noi acte normative.
    Mai mult decat atat, procedura de "revizuire" instituita prin dispozitiile art. 13 din Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, include - si ea - posibilitatea parcurgerii unei etape judecatoresti, fiindca, pentru ipoteza cand directia generala de munca si protectie sociala emite o decizie de revizuire a unei hotarari emise de fostele comisii speciale, alin. (3) al art. 13 prevede: "Impotriva deciziei de revizuire emise in conditiile alin. (1) si (2) persoana interesata poate introduce contestatie, in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990."
    Din cele de mai sus rezulta urmatoarele patru consecinte, sub aspectul temeiurilor de neconstitutionalitate retinute prin considerentele deciziei la care se refera prezenta opinie separata:
    a) Astfel, din cele de mai sus rezulta ca prin dispozitiile art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, nu este infrant principiul constitutional al separatiei puterilor in stat, fiindca atunci cand, prin ipoteza, "revizuirea" ar avea ca obiect drepturi recunoscute de fostele comisii speciale si confirmate prin hotarare a tribunalului, cel mai adesea aceasta "revizuire" nu se produce prin decizia emisa de directia generala de munca si protectie sociala, ci prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. Aceasta consecinta ramane, desigur, valabila si in eventualitatea in care persoanele interesate decid sa nu isi exercite dreptul de a formula contestatie la instanta de judecata competenta.
    b) In al doilea rand, mai rezulta ca dispozitiile art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, nu infrang nici prevederile art. 125 din Constitutie, referitoare la infaptuirea justitiei numai prin instantele judecatoresti, fiindca alin. (3) al art. 13 deschide accesul liber in justitie, astfel incat solutia definitiva nu va fi pronuntata de puterea executiva, ci de catre o instanta judecatoreasca. Consecinta enuntata ramane, de asemenea, valabila si in eventualitatea in care persoanele interesate decid sa nu isi exercite dreptul de a formula contestatie la instanta de judecata competenta.
    c) Tot astfel mai rezulta ca dispozitiile legale mentionate nu sunt contrare nici prevederilor constitutionale ale art. 128 ("Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii."), intrucat procedura de "revizuire" a carei constitutionalitate face obiectul controlului acestei Curti permite, "in conditiile legii", exercitarea caii de atac a contestatiei (prevazute de Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990) impotriva hotararii fostei comisii speciale sau, dupa caz, impotriva hotararii tribunalului de respingere a contestatiei la hotararea fostei comisii speciale; in plus, hotararea prin care instanta judecatoreasca se pronunta asupra acestei contestatii este supusa, ea insasi, cailor legale de atac.
    d) In sfarsit, rezulta ca dispozitiile art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, nu au caracter retroactiv - interzis prin prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie -, deoarece legiuitorul (in limitele puterilor ce ii sunt conferite prin prevederile constitutionale ale art. 128, referitoare la folosirea cailor de atac) a instituit posibilitatea "revizuirii" hotararilor emise anterior adoptarii Legii nr. 55/1998 (prin care a fost aprobata si modificata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/1997). O asemenea "revizuire" are ca obiect, prin natura lucrurilor, raporturi juridice "solutionate" prin acte jurisdictionale anterioare, ceea ce insa nu constituie retroactivitate a normelor juridice care instituie aceasta cale de atac. In realitate, aceste norme juridice dispun "numai pentru viitor" - astfel cum statueaza art. 15 alin. (2) din Constitutie -, intrucat simpla existenta a reglementarii unei asemenea cai de atac a "revizuirii" nu desfiinteaza, de plano, valabilitatea procedurilor desfasurate conform reglementarilor anterioare si, deci, nu se dispune pentru trecut.

    II. Astfel cum am subliniat in preambulul acestei opinii separate, consideram totusi ca prevederile art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, sunt neconstitutionale, intrucat, in lumina dispozitiilor art. 11 si ale art. 20 alin. (2) din Constitutie, acestea contravin dispozitiilor art. 6 paragraful 1 fraza intai din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit carora: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. [...]".
    In aplicarea acestor dispozitii Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin hotararea pronuntata in cazul "Brumarescu contra Romaniei", 1999, a statuat: "61. Dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, garantat de art. 6 paragraful 1 din Conventie, trebuie interpretat in lumina preambulului conventiei, care enunta preeminenta dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care sustine, intre altele, ca solutia definitiva a oricarui litigiu nu trebuie repusa in cauza.
    62. In speta, Curtea observa ca in perioada in care au avut loc evenimentele procurorul general al Romaniei - care nu era parte la procedura - dispunea, in virtutea art. 330 din Codul de procedura civila, de autoritatea de a ataca o hotarare definitiva printr-un recurs in anulare. Curtea observa ca, in exercitiul autoritatii sale, procurorului general nu i se impunea nici un termen, astfel ca hotararile puteau fi repuse in cauza la nesfarsit.
    Curtea subliniaza ca, admitand recursul in anulare introdus in virtutea autoritatii mai sus mentionate, Curtea Suprema de Justitie a inlaturat efectele unei proceduri judiciare care dusese, in termenii Curtii Supreme de Justitie, la o hotarare judecatoreasca "irevocabila", dobandind deci autoritatea lucrului judecat si fiind, in plus, executata.
    Aplicand in acest mod dispozitiile art. 330 mai sus citat, Curtea Suprema de Justitie a incalcat principiul securitatii raporturilor juridice. In speta, si in virtutea acestui fapt, dreptul reclamantului la un proces echitabil in sensul art. 6 paragraful 1 din conventie a fost ignorat.
    A existat deci o incalcare a articolului mai sus mentionat."
    In opinia noastra, aceste considerente ale Curtii Europene a Drepturilor Omului sunt pe deplin aplicabile si in privinta prevederilor art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat. Intr-adevar, si in ipoteza reglementata prin aceste prevederi legale exista un act jurisdictional care a recunoscut definitiv si irevocabil anumite drepturi in folosul unor beneficiari prevazuti de lege. Principiul securitatii raporturilor juridice pune la adapost acesti beneficiari de posibilitatea inlaturarii efectelor actelor jurisdictionale anterior pronuntate. Cu toate acestea, prevederile art. 13 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 permit ca, fara nici o limitare in timp, aceste efecte sa poata fi inlaturate prin intermediul unei cai speciale de atac, intitulata "revizuire", ceea ce contravine principiului securitatii raporturilor juridice si, deci, conceptului de "proces echitabil" impus de dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dispozitii coroborate cu cele din preambulul conventiei.
    Simpla instituire a unei cai speciale de atac, avand ca obiect o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, nu este, prin sine insasi, neconstitutionala; dar absenta unui termen limita, avand o durata rezonabila, termen inauntrul caruia sa poata fi exercitata calea speciala de atac, face ca aceasta procedura jurisdictionala sa nu mai corespunda exigentelor principiului securitatii raporturilor juridice, ca element component al "procesului echitabil" prevazut de dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dispozitii coroborate cu cele din preambulul conventiei, in conditiile in care, prin mecanismul art. 11 si ale art. 20 alin. (2) din Constitutie, aceste exigente ii sunt opozabile si legiuitorului roman.


          Presedintele Curtii Constitutionale,
                       Lucian Mihai

                              Judecator,
                              Constantin Doldur



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 55/2000

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 55 din 2000
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
ANONIM a comentat Hotărârea 757 2008
    In aceasta hotarare de guvern intra si asistentii medicali care lucreaza in sectiile de radioterapie,care fac iradierea bolnavilor oncologici???
ANONIM a comentat Legea 58 1974
    in1990 mai era in vigoare intreb
ANONIM a comentat Hotărârea 559 1990
    Din păcate această hotărâre prevede incadrarea în grupe indiferent de activitatea desfășurată a celor care lucrează în industria chimică( directori, contabili, economiști) fără deosebire adică un operator chimist este încadrat în grupă la fel ca și directorul. Ținînd cont de anul ”hotărârii” în care revoluția încă se mișca prin intreprinderi este de înțeles..oarecum.
ANONIM a comentat Decizia 589 2006
    La Pucioasa DB nu a fost nici-o revolutie,si totusi orasul este plin de revolutionari,????
ANONIM a comentat Legea 406 2001
     Aceasta lege , este depasita ...nu mai santem in anii '90 cand un candidat la presedentie nu avea unde locui..in zilele noastre , alesii au chiar cate 6 case (unele aducandu-le venituri subtantiale din chirii ) asa ca se impune ca "alesii " nostri sa revada si sa aduca ceva modificari legii , un singur articol ar fi suficient..sa se faca mentiunea ca prevederile nu se aplica celor care detin deja mai mult de 2 spatii..este imoral ca unuia care are peste 2 imobile cu destinatie de locuit sa ii mai dam o vila sau palat si pe cele personale sa le inchirieze
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu