DECIZIE Nr.
539 din 31 mai 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 1 alin. 7 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 428 din 27 iunie 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ovidiu
Laurenţiu Enculescu în Dosarul nr. 5.926/2006 al Tribunalului Dâmboviţa -
Secţia penală.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
avocat Paul Tiţă, precum şi partea Ana Tonchievici Negreanu. Procedura este
legal îndeplinită.
Având cuvântul pe fond, avocatul Paul Tiţă solicită
admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, expunând, pe larg, motivele de
neconstituţionalitate invocate în faţa instanţei de fond.
Partea Ana Tonchievici Negreanu solicită respingerea
excepţiei ca neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată,
făcând referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 16 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 5.926/2006, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia
penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ovidiu Laurenţiu Enculescu.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în
esenţă, că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile art. 11, art. 16,
art. 20, art. 21 şi art. 124 din Constituţie, precum şi cele ale art. 6
paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, prin aceea că „limitează dreptul de verificare a instanţei de
judecată numai la materialul de urmărire penală şi la eventualele acte noi şi
acordă un drept de preferinţă probei cu înscrisuri, în dauna celorlalte
mijloace de probă şi, prin această construcţie juridică, limitează exercitarea
dreptului părţii de a se adresa justiţiei în vederea aflării adevărului şi
ocrotirii dreptului său, printr-un proces echitabil".
Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Plângerea
în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de
netrimitere în judecată, care au următorul conţinut: „Judecătorul,
soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza
lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi
prezentate."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulată,
se constată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură
penală, prin raportare la aceleaşi texte constituţionale, Curtea
Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 354 din 23 septembrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2004, precum şi prin Decizia nr. 412 din
12 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004,
statuând că aceste dispoziţii sunt constituţionale.
Curtea a reţinut că limitarea mijloacelor de probă care
pot fi administrate la judecarea plângerii împotriva rezoluţiilor sau a
ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, realizată prin
dispoziţiile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală,
este justificată având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu
vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc
procedural prin care se realizează un examen al rezoluţiei sau al ordonanţei
procurorului, atacate sub aspectul legalităţii acesteia. Ca urmare, este firesc
ca, în vederea soluţionării plângerii, instanţa să verifice pe baza lucrărilor
şi a materialului existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de
procuror la emiterea ordonanţei sau a rezoluţiei de netrimitere în judecată
atacate, dacă această soluţie a fost sau nu dispusă cu respectarea
dispoziţiilor legale. Aşa fiind, nu poate fi primită critica potrivit căreia
dispoziţiile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală încalcă dreptul de acces
liber la justiţie, plângerea reglementată de dispoziţiile art. 2781 din Codul de procedură penală fiind
în sine o garanţie a realizării acestui drept.
De asemenea, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură
penală nu încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta
consfinţit de prevederile constituţionale şi de reglementările internaţionale,
petentul având deplina libertate de a demonstra în faţa instanţei de judecată
nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările şi materialul din dosarul
cauzei, precum şi posibilitatea prezentării unor probe suplimentare faţă de
cele deja administrate, respectiv „înscrisuri noi".
Atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată în
aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind
elemente noi de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al
art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ovidiu
Laurenţiu Enculescu în Dosarul nr. 5.926/2006 al Tribunalului Dâmboviţa -
Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 mai 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu