DECIZIE Nr. 538 din 18 octombrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 55 alin.
1 din Codul familiei
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1116 din 12 decembrie 2005

Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Cristina Catalina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei, exceptie ridicata de Petru
Ungur in Dosarul nr. 8.202/2004 al Judecatoriei Targu Mures.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
La dosar aparatorul partii Petru Ungur a depus o cerere prin care solicita
judecarea in lipsa.
Presedintele constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe
fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, apreciind ca se impune mentinerea jurisprudentei
anterioare a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 25 martie 2005 pronuntata in Dosarul nr. 8.202/2004,
Judecatoria Targu Mures a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei,
exceptie ridicata de Petru Ungur intr-o cauza avand ca obiect majorarea pensiei
de intretinere.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia apreciaza
ca dispozitiile art. 55 alin. 1 din Codul familiei incalca prevederile art. 16
alin. (1) din Constitutie, deoarece creeaza o situatie de inegalitate intre
tatal copilului si celelalte categorii de persoane care pot exercita actiunea
in tagaduirea paternitatii. In conditiile in care prin Decizia Curtii
Constitutionale nr. 349 din 19 decembrie 2001 a fost admisa exceptia de
neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei,
inlaturandu-se inegalitatea in ceea ce priveste persoanele care pot exercita
actiunea in tagaduirea paternitatii, s-a creat o inegalitate cu privire la
termenul in care poate fi promovata aceasta. Astfel, pentru mama si pentru
copil actiunea este imprescriptibila, in timp ce pentru tata termenul este de 6
luni de la data la care acesta a luat cunostinta despre nasterea copilului,
conform art. 55 alin. 1 din Codul familiei.
Pe de alta parte, textul de lege criticat creeaza un regim discriminatoriu
intre tatal copilului nascut in timpul casatoriei si tatal copilului din afara
casatoriei, deoarece primul are la dispozitie actiunea in tagaduirea
paternitatii prescriptibila in termen de 6 luni, in timp ce tatal copilului din
afara casatoriei poate promova actiune in contestarea recunoasterii
paternitatii care este imprescriptibila. Finalitatea celor doua actiuni fiind
identica, regimul juridic diferentiat nu se justifica.
Judecatoria Targu Mures apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece stabilirea caracterului imprescriptibil al dreptului
tatalui de a contesta paternitatea ar crea o stare de incertitudine permanenta
in ceea ce priveste filiatia copilului, afectand astfel drepturile sale legale.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens apreciaza ca, "in lipsa unei prevederi exprese care sa vina
in intampinarea" Deciziei Curtii Constitutionale nr. 349 din 19 decembrie
2001, sunt posibile doua interpretari. Astfel, fie se considera aplicabila
regula generala a imprescriptibilitatii actiunii nepatrimoniale, fie se aplica
si in cazul actiunii exercitate de copil sau de mama acestuia termenul de
prescriptie de 6 luni prevazut in art. 55 alin. 1 din Codul familiei.
Pentru a nu contraveni principiului constitutional al egalitatii in
drepturi a persoanelor aflate in situatii juridice similare, trebuie acceptat
ca termenul de prescriptie este tot de 6 luni si in cazul actiunii promovate de
mama ori de copil. Revine judecatorului rolul ca pana la interventia
legiuitorului, in ceea ce priveste data de la care incepe sa curga termenul de
prescriptie, sa aplice regula generala inscrisa in art. 7 alin. (1) din
Decretul nr. 167/1958, potrivit careia "prescriptia incepe sa curga de la
data cand se naste dreptul la actiune [...]".
Avocatul Poporului apreciaza ca textul de lege criticat este
constitutional, intrucat instituirea unui termen de prescriptie de 6 luni
pentru introducerea actiunii in tagaduirea paternitatii nu este de natura a
incalca principiul egalitatii in drepturi, ci este justificata de apararea
interesului copilului.
Nu poate fi sustinuta existenta unui tratament discriminatoriu aplicat
tatalui copilului nascut in timpul casatoriei in raport cu cel aplicat tatalui
copilului din afara casatoriei - in primul caz termenul de introducere al
actiunii fiind limitat, iar in cel de-al doilea caz actiunea fiind
imprescriptibila - deoarece aceste situatii juridice nu sunt identice si nici similare.
Astfel, pentru tatal copilului nascut in timpul casatoriei opereaza prezumtia
de paternitate, pe cand filiatia fata de tatal copilului din afara casatoriei
se stabileste prin recunoastere voluntara sau hotarare judecatoreasca.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie si celor ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
55 alin. 1 din Codul familiei, republicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr.
13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare, care au urmatorul continut:
"Actiunea in tagaduirea paternitatii se prescrie in termen de sase luni de
la data cand tatal a cunoscut nasterea copilului."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile legale
criticate incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie potrivit carora
"Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
privilegii si fara discriminari".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca
dispozitiile art. 55 alin. 1 din Codul familiei au mai facut obiectul
controlului de constitutionalitate. Prin deciziile nr. 453 din 2 decembrie
2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 21
ianuarie 2004, si nr. 390 din 12 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 749 din 17 august 2005, respingand exceptiile, Curtea a
retinut ca din textul de lege criticat nu rezulta un regim discriminatoriu
intre copilul nascut in timpul casatoriei, mama copilului si tatal acestuia, in
privinta termenului de exercitare a actiunii in tagaduirea paternitatii.
Art. 55 alin. 1 din Codul familiei reglementeaza termenul in care tatal
copilului nascut in timpul casatoriei poate sa introduca actiune in tagaduirea
paternitatii, fara sa cuprinda nici o precizare cu privire la termenul in care
aceasta actiune ar putea fi introdusa de mama copilului sau de copilul nascut
in timpul casatoriei, ceea ce se explica prin modul in care legiuitorul a
conceput regimul filiatiei fata de tata. Astfel, prin art. 53 alin. 1 din Codul
familiei s-a instituit o prezumtie legala in sensul ca paternitatea copilului
nascut in timpul casatoriei apartine sotului mamei, cu consecinta prevazuta in
art. 54 alin. 2 din acelasi cod, si anume ca actiunea in tagaduirea
paternitatii poate fi pornita numai de sot. In legatura cu dispozitiile art. 54
alin. 2 din Codul familiei prin Decizia nr. 349 din 19 decembrie 2001
(publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 240 din 10 aprilie
2002), Curtea Constitutionala a constatat ca acestea sunt neconstitutionale in
masura in care nu recunosc decat tatalui, iar nu si mamei si copilului nascut
in timpul casatoriei, dreptul de a porni actiunea in tagaduirea paternitatii.
Ca efect al acestei decizii a Curtii, regimul juridic al filiatiei fata de
tata, si anume recunoasterea dreptului mamei si al copilului nascut in timpul
casatoriei de a introduce actiune in tagaduirea paternitatii, nu a suferit insa
nici o modificare in privinta prescriptibilitatii actiunii intentate de tatal
copilului si nici nu a fost completat cu dispozitii legale prin care sa se
stabileasca termenul in care actiunea poate fi exercitata de mama sau de copil.
Astfel, in absenta unei dispozitii legale prin care sa se stabileasca termenul
in care actiunea in tagaduirea paternitatii poate fi pornita de mama sau de
copil, Curtea nu are posibilitatea sa constate existenta vreunei discriminari,
ramanand in competenta instantei de judecata sa faca interpretarea si aplicarea
corecta a legii.
Curtea nu poate primi nici sustinerea autorului exceptiei privind
tratamentul discriminator aplicat titularului actiunii in tagaduirea paternitatii
in raport cu titularul actiunii in contestarea recunoasterii de paternitate -
in primul caz aceasta fiind supusa prescriptiei, in cel de al doilea caz fiind
imprescriptibila -, dat fiind ca cele doua situatii juridice invocate nu sunt
identice si nici similare, astfel ca reglementarea lor diferita nu contravine
prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele cuprinse in
deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in cauza de fata.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d)
si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 55 alin. 1
din Codul familiei, exceptie ridicata de Petru Ungur in Dosarul nr. 8.202/2004
al Judecatoriei Targu Mures.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 18 octombrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Catalina Turcu
OPINIE SEPARATA
la Decizia nr. 538 din 18 octombrie 2005 privind exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei
Fara a nega in totalitate argumentele aduse de majoritatea judecatorilor
Curtii pentru respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, consideram ca
art. 55 alin. 1 din Codul familiei contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1)
din Constitutie. Prevederile art. 55 alin. 1 au mai fost supuse controlului de
constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 453 din 2 decembrie 2003 (cu
opinie separata) si Decizia nr. 390 din 12 iulie 2005, Curtea, cu majoritate de
voturi, a respins exceptia, constatand ca din textul de lege criticat nu
rezulta un regim discriminatoriu intre copilul nascut in timpul casatoriei,
mama copilului si sotul acesteia, in privinta termenului de exercitare a
actiunii in tagada paternitatii.
Printr-o alta decizie, si anume nr. 349 din 12 decembrie 2001, Curtea a
admis posibilitatea ca, alaturi de sotul mamei copilului, mama si copilul sa
poata formula actiune in tagada paternitatii, declarand, astfel,
neconstitutional art. 54 alin. 2 din Codul familiei, raportat la art. 16 alin.
(1) din Constitutie.
In urma constatarii neconstitutionalitatii art. 54 alin. 2 din Codul
familiei, consecinta fireasca ar fi fost declararea ca neconstitutional si a
art. 55 alin. 1 din Codul familiei, care prevede doar termen de prescriptie in
ceea ce priveste dreptul la actiune al sotului mamei copilului, si anume 6 luni
de la data cand acesta a aflat de nastere, fara a se prevedea nimic cu privire
la dreptul la actiune, cand titulari sunt mama sau copilul. Din necorelarea
celor doua texte de lege rezulta ca in privinta mamei si a copilului isi
gaseste aplicare dreptul comun privind dreptul la actiune avand ca obiect un
drept personal nepatrimonial, in sensul ca actiunea este imprescriptibila. Se
creeaza, astfel, o inegalitate juridica evidenta intre titularii dreptului la
actiune in tagada paternitatii. Pentru mama si copil se aplica regula -
imprescriptibilitatea, iar pentru sotul mamei copilului, termenul special de
prescriptie, de 6 luni, ce reprezinta exceptia.
In aceste conditii, este evidenta incalcarea art. 16 alin. (1) din
Constitutie, intre titularii dreptului la actiune in tagada paternitatii
existand diferentieri de tratament juridic, cu toate ca se afla in situatii
juridice identice.
Fiind vorba de un drept personal nepatrimonial, actiunea in tagada
paternitatii ar urma sa fie imprescriptibila sau legiuitorul sa reglementeze
acelasi termen special de prescriptie pentru toti titularii dreptului la
actiune, indiferent daca acesta ar curge de la date diferite.
Judecator,
prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru