DECIZIE Nr. 527 din 25 noiembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 493 din
Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 57 din 18 ianuarie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 493 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de
Marius Corneliu Costinescu si Diana Maria Costinescu in Dosarul nr. 6.189/2004
al Judecatoriei Bacau.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. In acest sens, arata ca
dispozitiile art. 493 din Codul de procedura civila protejeaza dreptul de
proprietate al coproprietarului, care nu are raporturi directe cu creditorul.
Arata, in acelasi timp, ca art. 26 alin. (1) si art. 48 alin. (1) si (2) din
Constitutie nu sunt relevante pentru solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a art. 493 din Codul de procedura civila.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 2 iulie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 6.189/2004,
Judecatoria Bacau a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 493 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de
Marius Corneliu Costinescu si Diana Maria Costinescu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca
prevederile art. 493 din Codul de procedura civila incalca principiul
constitutional al garantarii dreptului de proprietate, precum si pe cel al
ocrotirii familiei si sprijinirii relatiilor familiale.
Intr-adevar, o data partajata universalitatea de bunuri supusa regimului
coproprietatii devalmase, relatiile de familie sunt in mod iremediabil
vatamate, avand in vedere absenta pe mai departe a unui interes comun al
sotilor, in ceea ce priveste dezvoltarea familiei, bazata pe o sustinere
materiala comuna.
Mai mult, lichidarea patrimoniului comun al sotilor este posibila, in
conformitate cu textul de lege criticat, inainte ca hotararea judecatoreasca
pusa in executare sa devina irevocabila.
Asa fiind, prevederile art. 493 din Codul de procedura civila dau
intaietate unui drept subiectiv, dreptul de creanta al unui tert, incalcand in
acest fel principiile constitutionale amintite.
In consecinta, se impune eliminarea posibilitatii executarii silite a
bunurilor devalmase, mai inainte ca hotararea judecatoreasca data impotriva
unuia dintre soti sa devina irevocabila.
Judecatoria Bacau apreciaza ca, prin reglementarea art. 493 din Codul de
procedura civila, legiuitorul a urmarit protejarea proprietatii, punand la
indemana persoanei interesate (sotul coproprietar sau creditorul personal al
unuia dintre soti) mijlocul de a obtine urmarirea silita numai a bunurilor
sotului debitor, ce vor fi rezultat din imparteala. In acest fel, sotul debitor
nu va putea evita urmarirea silita pornita de creditorii sai, prevalandu-se de
faptul ca nu are bunuri personale.
Sotul coproprietar si, cu atat mai putin, sotul debitor urmarit nu pot
invoca principiul ocrotirii familiei, aratand ca impartirea bunurilor comune
poate duce la vatamarea relatiilor de familie, intrucat situatia la care s-a
ajuns este consecinta directa a atitudinii nechibzuite a cel putin unuia dintre
ei, si nimeni nu se poate prevala de propria culpa pentru a reclama apararea
unui drept.
In concluzie, instanta de judecata apreciaza exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 493 din Codul de procedura civila ca
fiind neintemeiata.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula
punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul apreciaza ca, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie,
competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute
numai prin lege. Legea, respectiv Codul de procedura civila, prin art. 493,
precum si prin alte dispozitii conexe, asigura respectarea garantiilor
procesuale privind realizarea drepturilor si intereselor legitime, atat ale
creditorilor urmaritori, cat si ale debitorului urmarit asupra imobilului aflat
in proprietate comuna.
Pentru realizarea dreptului de creanta al creditorului, potrivit art. 371^3
alin. 1 din Codul de procedura civila, veniturile si bunurile urmaribile ale
debitorului pot fi supuse urmaririi numai in masura necesara pentru realizarea
drepturilor creditorilor. Acelasi text consacra, totodata, caracterul
unipatrimonial al executarii silite. Drept urmare, pentru a putea urmari partea
debitorului dintr-un imobil aflat in proprietate comuna, creditorii personali
ai acestuia trebuie, potrivit art. 493 alin. 1 din acelasi cod, sa ceara mai
intai impartirea imobilului prin actiune separata sau, potrivit art. 400^1, in
cadrul judecarii contestatiei la executare.
Asa fiind, textul de lege criticat nu contrazice nici o prevedere
constitutionala, ci, pentru persoanele aflate in situatia data, stabileste
drepturi si obligatii corespunzatoare, conform art. 15 alin. (1) din
Constitutie.
In concluzie, Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 493 din Codul de procedura civila urmeaza a fi respinsa.
Avocatul Poporului apreciaza ca, deoarece, in conditiile in care partea din
bunurile imobile aflate in proprietate comuna nu poate fi urmarita de creditorii
personali ai unui debitor coproprietar si codevalmas, nu se incalca principiul
constitutional al garantarii dreptului de proprietate privata.
Dispozitiile art. 493 din Codul de procedura civila sunt conforme cu art.
44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, ele constituind norme procedurale ce
dau expresie optiunii legiuitorului in concordanta cu prevederile art. 126
alin. (2) din Legea fundamentala.
Exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata, in raport de
dispozitiile art. 44 alin. (3) si (4) din Constitutie, si intrucat
reglementarile legale criticate nu fac referire la expropriere sau la
nationalizare.
In ceea ce priveste prevederile art. 44 alin. (5), (6), (7), (8) si (9),
precum si ale art. 48 din Constitutie, de asemenea invocate ca norme de
referinta, acestea nu sunt relevante in cauza.
In concluzie, Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 493 din
Codul de procedura civila sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 493 din
Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 138/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Textul legal criticat are urmatorul
continut: "(1) Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau
codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in
proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai intai imparteala acestora.
(2) Creditorii personali pot urmari insa cota-parte determinata a
debitorului lor din imobilul aflat in coproprietate, fara a mai fi necesar sa
ceara imparteala".
Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 26 alin. (1), art. 44 alin. (1) teza intai si alin. (2) teza
intai, art. 48 alin. (1), (2) si (3) si ale art. 136 alin. (1) si (5) din
Constitutie, care au urmatorul continut:
- Art. 26 alin. (1): "Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata
intima, familiala si privata".;
- Art. 44 alin. (1) teza intai: "Dreptul de proprietate, precum si
creantele asupra statului, sunt garantate".;
- Art. 44 alin. (2) teza intai: "Proprietatea privata este garantata
si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular".;
- Art. 48 alin. (1), (2) si (3): "(1) Familia se intemeiaza pe
casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si
indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
(2) Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se
stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa
casatoria civila.
(3) Copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din
casatorie.";
- Art. 136 alin. (1) si (5): (1) Proprietatea este publica sau privata.
[...]
(5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii
organice."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala
constata ca aceasta este neintemeiata si, in consecinta, urmeaza a fi respinsa
pentru urmatoarele considerente:
Textele din Constitutie mentionate reprezinta exclusiv produsul unui proces
de identificare realizat de Curte, in temeiul sustinerilor autorilor exceptiei,
in sensul ca textul legal dedus controlului ar contraveni principiilor
constitutionale al garantarii dreptului de proprietate, respectiv al ocrotirii
familiei si sprijinirii relatiilor familiale, pe care se limiteaza sa le
mentioneze ca atare, fara a indica prevederile constitutionale in care isi au
sorgintea.
Referitor la art. 26 alin. (1) si art. 48 alin. (1) si (2) din Constitutie,
care dau expresie principiului ocrotirii familiei, domeniul lor de aplicare, cu
totul altul decat cel al art. 493 din Codul de procedura civila, face
imposibila o eventuala coliziune intre ele, ceea ce impune concluzia lipsei de
relevanta, ca texte de referinta, a prevederilor constitutionale mentionate.
In ceea ce priveste celelalte texte constitutionale de referinta, avand ca
obiect garantarea dreptului de proprietate, departe de a le contraveni,
reglementarea legala dedusa controlului le da expresie, intrucat imparteala pe
care o instituie, ca o conditie prealabila imperativa a realizarii creantei
fata de debitorul coproprietar, constituie o masura de protectie a dreptului
celuilalt coproprietar, care nu are calitatea de debitor fata de creditorul urmaritor.
Asa fiind, sustinerea autorilor exceptiei, potrivit careia s-ar aduce
astfel atingere dreptului de proprietate, nu poate fi primita, intrucat, in
conditiile in care patrimoniul debitorului face obiectul dreptului de gaj
general al creditorilor sai (art. 1.718 din Codul civil), ar fi de neconceput
ca detinerea in coproprietate a unui bun, a mai multe sau chiar a tuturor
bunurilor din acest patrimoniu sa fie convertita intr-un fine de neurmarire a
respectivelor bunuri. Nu se poate sustine deci decat dintr-o optica deformata
si fara suport ca astfel s-ar aduce atingere dreptului de proprietate, de vreme
ce acesta apartine unui debitor rau platnic, care nu intelege sa-si execute
voluntar obligatia asumata constituita intr-o creanta certa, lichida si exigibila.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, art. 11 alin. (1)
lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 493 din
Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Marius Corneliu Costinescu si
Diana Maria Costinescu in Dosarul nr. 6.189/2004 al Judecatoriei Bacau.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 25 noiembrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Cristina Toma