DECIZIE   Nr. 5 din 15 ianuarie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. 2 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, preluate de art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 124 din 15 februarie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Gabriela Ghita        - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. 2 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Incov" - S.A. din Alba Iulia in Dosarul nr. 204/2001 al Tribunalului Alba - Sectia civila.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public arata ca ulterior sesizarii Curtii Legea nr. 32/1968 a fost abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, insa dispozitia legala criticata a fost preluata in cuprinsul art. 19 alin. (1) din ordonanta. Pe fond, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, considerand ca art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 nu contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 24 alin. (1) si in art. 135 alin. (6).

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 20 martie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 204/2001, Tribunalul Alba - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. 2 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Incov" - S.A. din Alba Iulia, avand ca obiect solutionarea recursului impotriva unei sentinte civile prin care s-a respins plangerea impotriva unui proces-verbal de contraventie.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata ca textul de lege criticat, prin care este permisa incheierea unui act de constatare a unei contraventii in lipsa contravenientului, incalca dispozitiile constitutionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la aparare, precum si pe cele ale art. 135 alin. (6) privind inviolabilitatea proprietatii private.
    Autorul exceptiei mai sustine ca, in practica, "agentii constatatori, in special cand efectueaza controale la societatile comerciale, evita o confruntare cu administratia acestora" si prefera sa consemneze ca "contravenientul nu este de fata, recurgand la un martor pe care il gaseste pe strada si pe care nici nu-l identifica corespunzator", expediind ulterior "procesul-verbal intocmit in secret fata de administratie", ceea ce face dificila posibilitatea unei aparari si efectuarea de obiectiuni.
    Tribunalul Alba - Sectia civila, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia este nefondata, intrucat dispozitiile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 32/1968 nu ingradesc dreptul la aparare prevazut la art. 24 alin. (1) din Constitutie, ci reglementeaza, prin exceptie, procedura pentru situatia speciala in care contravenientul nu este de fata din motive mai mult sau mai putin obiective ori refuza sa semneze sau se afla in imposibilitate sa o faca. De asemenea, instanta considera ca nu sunt incalcate nici dispozitiile art. 135 alin. (6) din Constitutie, intrucat "prin plata unei amenzi legal aplicate nu se incalca principiul inviolabilitatii proprietatii, ci se aplica forta de constrangere a statului pentru incalcarea unei norme de drept".
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, intrucat dreptul la aparare al contravenientului nu este afectat, acesta avand posibilitatea sa il exercite pe calea plangerii impotriva procesului-verbal de contraventie. In ceea ce priveste modalitatea de solutionare a plangerii, art. 38 din Legea nr. 32/1968 prevede ca instanta hotaraste asupra sanctiunii dupa ce administreaza orice alte probe prevazute de lege. De asemenea, conform opiniei Guvernului, exercitarea in mod concret a dreptului la aparare in fata instantei care a solutionat plangerea poate fi controlata prin exercitarea cailor de atac prevazute de lege, fiind un aspect care priveste aplicarea legii, ceea ce excede competentei Curtii Constitutionale, astfel cum jurisprudenta acestei Curti a stabilit. In legatura cu sustinerea ca textul criticat contravine dispozitiilor art. 135 alin. (6) din Constitutie privind inviolabilitatea proprietatii private, Guvernul arata ca obligarea la plata unei amenzi contraventionale legal stabilite "reprezinta exercitarea de catre stat a dreptului de coercitie pentru incalcarea unei norme de drept, iar nu lezarea proprietatii private a societatii".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum acesta a fost formulat de autorul exceptiei, il constituie dispozitiile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 32/1968, care au urmatorul cuprins: "In cazul in care contravenientul nu este de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie adeverite de cel putin un martor. Procesul-verbal, in acest caz, va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul martorului, numarul si data actului sau de identitate, cu mentiunea organului care l-a emis, precum si semnatura martorului. In lipsa de martori, agentul constatator va arata in procesul-verbal din ce cauza acesta a fost incheiat astfel."
    Autorul exceptiei sustine ca aceste dispozitii legale incalca prevederile constitutionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la aparare, precum si pe cele ale art. 135 alin. (6) privind inviolabilitatea proprietatii private. Aceste texte constitutionale au urmatorul continut:
    - Art. 24 alin. (1): "Dreptul la aparare este garantat.";
    - Art. 135 alin. (6): "Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
    Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale Legea nr. 32/1968 a fost abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Curtea observa insa ca dispozitiile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 32/1968, ce constituie obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, au fost preluate in cuprinsul art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, care are urmatorul cuprins: "Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia."
    In practica sa jurisdictionala Curtea Constitutionala a statuat in mod constant ca, atunci cand dupa ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate dispozitia legala criticata a fost modificata sau preluata in noul act normativ, exceptia poate sa fie examinata, daca textul legal, in noua sa redactare, conserva reglementarea initiala. De aceea, Curtea urmeaza sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
    Examinand dispozitia legala criticata prin raportare la prevederile constitutionale invocate in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine ca nici una dintre criticile formulate nu este intemeiata.
    I. Referitor la prima critica de neconstitutionalitate privind incalcarea dreptului la aparare consacrat de art. 24 din Constitutie, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, deoarece textul prevede suficiente garantii care sa impiedice incheierea abuziva a procesului-verbal fara participarea contravenientului. Astfel, aceasta posibilitate nu intervine decat daca nu exista alta solutie pentru constatarea contraventiei savarsite. Totodata este de observat ca dreptul la aparare este consacrat de art. 24 din Constitutie in sfera activitatii judiciare, or constatarea savarsirii unei contraventii, desi poate avea si consecinte judiciare, nu se inscrie in acest cadru. De altfel, alin. (2) al art. 24 din Constitutie se refera chiar la "cursul procesului". Pe de alta parte, este de retinut si faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 31 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia, care se judeca de instanta judecatoreasca, iar in cadrul procesului contravenientul isi poate angaja avocat si isi poate face orice aparare pe care o considera necesara. De asemenea, conform art. 34 alin. (1) din ordonanta, in cadrul procesului pot fi administrate probe in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal.
    II. Curtea nu poate retine nici critica privind incalcarea art. 135 alin. (6) din Legea fundamentala, intrucat aplicarea in mod legal a unei amenzi pentru o contraventie savarsita este consecinta legitima a incalcarii unei norme legale, iar nu o incalcare a dreptului de proprietate. Este relevant in acest sens ca, potrivit art. 41 alin. (8) din Constitutie, bunurile destinate, folosite sau rezultate din contraventii pot fi confiscate in conditiile legii.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. 2 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, preluate de art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Incov" - S.A. din Alba Iulia in Dosarul nr. 204/2001 al Tribunalului Alba - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 15 ianuarie 2002.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu