DECIZIE Nr. 488 din 11 noiembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din
Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 64 din 19 ianuarie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Ghenuta" - S.R.L. Iasi in Dosarul nr. 9.273/2003 al Tribunalului
Iasi.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate. Se arata ca natura unitara si concursuala a
procedurii de deschidere a falimentului este in concordanta cu textul
constitutional al art. 16 alin. (1), precum si cu cel al art. 53.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 21 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 9.273/2003,
Tribunalul Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "Ghenuta" - S.R.L. Iasi.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca dispozitiile art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16
alin. (1) si celor ale art. 53 alin. (1).
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate arata, in esenta, ca se incalca
principiul egalitatii partilor in fata instantei, intrucat "reclamanta ar
avea o pozitie privilegiata, in sensul ca acesteia i s-ar crea in continuare
dreptul de valorificare a creantei sale" in dauna creantei autorului
exceptiei, parte care a cerut, printr-o cerere reconventionala, compensarea
celor doua creante. Prin urmare, se considera de catre autorul exceptiei ca i
"s-ar crea o situatie inechitabila si discriminatorie prin suspendarea
dreptului de a-si valorifica creanta".
De asemenea, se arata ca se incalca prevederile art. 53 alin. (1) din
Constitutie prin "restrangerea exercitiului de valorificare a creantei,
si, respectiv, de solutionare a cererii reconventionale, o data cu solutionarea
actiunii reclamantei".
Tribunalul Iasi considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata
este neintemeiata.
Se arata ca dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) se refera
"in mod expres si limitativ la cetateni, deci la persoane fizice,
categorie din care partile in litigiu nu fac parte".
Totodata, se apreciaza, pe de alta parte, ca "ratiunea pentru care legiuitorul
a adoptat aceasta solutie nu poate fi alta decat nevoia de a se crea un cadru
unic in care creditorii sa isi poata valorifica drepturile contra debitorului
aflat in stare de faliment", iar procedurile paralele nu ar face decat sa
pericliteze aceasta unitate. De asemenea, se sustine ca imposibilitatea
procedurala creata de art. 35 din Legea nr. 64/1995, in sensul solutionarii
separate a actiunii principale de cererea reconventionala introdusa de autorul
exceptiei de neconstitutionalitate, nu incalca prevederile constitutionale ale
art. 53, intrucat "utilizarea unor cai si proceduri diferite de
valorificare a dreptului nu echivaleaza cu o restrangere ori anulare a
acestuia, [...] dreptul, in materialitatea sa, ramanand neafectat".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este
neintemeiata.
In punctul de vedere prezentat, Guvernul sustine, ca si instanta de
judecata, ca ratiunea instituirii unei asemenea proceduri "rezida in
nevoia practica de a se crea un cadru unic in care creditorii sa-si poata
valorifica drepturile impotriva debitorului acestora aflat in stare de
faliment", iar existenta unei proceduri paralele cu procedura concursuala
a insolventei ar "compromite eforturile depuse pentru evaluarea activului
si pasivului averii debitorului in vederea distribuirii rezultatului
lichidarii, in conditiile legii si in cotele stabilite, catre creditori".
De asemenea, se mai arata ca dispozitiile art. 35 din Legea nr. 64/1995,
trebuie corelate cu cele ale art. 26 si 58^4 din lege, care stabilesc
conditiile exercitarii dreptului debitorului de a solicita deschiderea
procedurii falimentului, precum si obligatia creditorilor sa isi inscrie
creantele in masa credala intr-un termen stabilit de judecatorul-sindic, in caz
contrar acestia "pierd dreptul de a participa la distribuirile de sume
obtinute din lichidarea bunurilor si dreptul de a se indrepta impotriva
debitorului pentru realizarea creantelor, ulterior inchiderii procedurii".
Guvernul considera ca aceste prevederi "asigura egalitatea tratamentului
tuturor creditorilor ale caror creante sunt anterioare deschiderii procedurii
concursuale a insolventei", iar suspendarea prevazuta de art. 35 nu
afecteaza dreptul creditorilor la valorificarea creantelor, intrucat "acestia
vor avea asigurata stabilirea valorii creantei lor asupra averii debitorilor in
cadrul procedurii contradictorii de validare a creantelor, ce se desfasoara in
fata judecatorului-sindic".
Guvernul apreciaza ca suspendarea actiunilor judiciare sau extrajudiciare
prevazuta de art. 35 se aplica si "eventualelor cereri reconventionale
formulate in cadrul actiunilor in pretentii introduse de lichidator ulterior
deschiderii procedurii".
Prin urmare, se considera ca "suspendarea actiunilor individuale ar
putea pricinui eo ipso o vatamare a dreptului de creanta, insa numai daca nu ar
exista posibilitatea de declarare a creantelor in procedura de
insolventa", iar existenta unei asemenea proceduri exclude incidenta
"unei vatamari neconstitutionale a dreptului creditorilor".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608
din 13 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare. Dispozitiile
criticate ca fiind neconstitutionale au urmatorul cuprins:
- Art. 35: "De la data deschiderii procedurii se suspenda toate
actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra
debitorului sau bunurilor sale."
Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei sunt art. 16 alin.
(1), precum si art. 53 alin. (1), acestea avand urmatorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 53 alin. (1): "Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati
poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru:
apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca, in
esenta, critica formulata consta in sustinerea ca suspendarea actiunilor
judiciare si extrajudiciare de la data deschiderii procedurii falimentului
prevazuta de textul criticat instituie o inegalitate de tratament in
valorificarea printr-o cerere reconventionala a creantei paratului-debitor fata
de reclamantul-creditor aflat in procedura lichidarii judiciare,
restrangandu-se totodata exercitiul dreptului de valorificare a creantei o data
cu solutionarea actiunii partii adverse.
Curtea retine ca masura stabilita prin textul de lege criticat se justifica
prin natura speciala a procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995, procedura
care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, consensual si egalitar in care
creditorii unui debitor comun sa isi poata valorifica drepturile impotriva
debitorului aflat in stare de faliment.
In aceste conditii, Curtea constata ca existenta unor actiuni paralele cu
procedura concursuala prevazuta de lege ar produce incertitudine cu privire la
masa credala, ar face imposibila evaluarea activului si pasivului averii debitorului,
in vederea distribuirii rezultatului lichidarii. Pentru evitarea acestor
situatii, art. 26 din lege prevede necesitatea ca debitorul aflat in stare de
insolventa sa depuna o lista a bunurilor sale, precum si a numelor si adreselor
tuturor creditorilor. De asemenea, art. 58^4 din lege prevede ca, exceptand
salariatii ale caror creante vor fi inregistrate de administrator conform
evidentelor contabile, toti ceilalti creditori ale caror creante sunt
anterioare datei de deschidere a procedurii vor depune cererea de admitere a
creantelor in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii,
declaratiile de creante fiind inregistrate intr-un registru pastrat la grefa
tribunalului.
In ceea ce priveste pretinsa incalcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie,
Curtea retine ca dispozitiile legale criticate prin exceptia de
neconstitutionalitate nu prevad exceptii si nici nu fac vreo deosebire intre
creditorii titulari ai unor actiuni judiciare sau extrajudiciare asupra
debitorului supus procedurii sau asupra bunurilor sale.
Curtea constata ca sustinerea autorului exceptiei ca textul de lege
criticat incalca prevederile art. 53 alin. (1) din Constitutie, in sensul ca
restrange exercitiul dreptului de valorificare a creantei si, respectiv, de
solutionare a cererii reconventionale, o data cu solutionarea actiunii
principale, este neintemeiata, titularul unei creante avand posibilitatea
valorificarii acesteia in conditiile Legii nr. 64/1995, in cadrul procedurii
stabilite prin aceasta lege. De asemenea, textul de lege in discutie se refera
numai la suspendarea actiunilor in justitie, neafectand posibilitatea
valorificarii creantei in cauza.
Curtea retine ca, referitor la celelalte probleme ridicate de autorul
exceptiei, si anume daca textul criticat se aplica numai actiunilor introduse
anterior deschiderii procedurii reorganizarii judiciare si falimentului sau si
celor introduse ulterior acestei date, precum si daca textul se aplica si
cererilor reconventionale, numai instanta judecatoreasca este competenta a se
pronunta, acestea reprezentand aspecte care privesc interpretarea si aplicarea
legii, iar nu constitutionalitatea acesteia.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din
Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Ghenuta" - S.R.L. Iasi in
Dosarul nr. 9.273/2003 al Tribunalului Iasi.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 11 noiembrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Benke Karoly