Decizia Nr.479 din 23.09.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 825 din 12 noiembrie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Ioana Marilena Chiorean	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Nicolae Ciprian Popa în Dosarul nr. 772/115/2014 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 548D/2014.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este îndeplinită.3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 636D/2014, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Ioan Bărbulescu, Vasile Maxim, Gheorghe Toma şi Iulian Leonte în Dosarul nr. 287/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă.4. La apelul nominal răspunde avocat Laurenţiu Mihalcea, cu delegaţie de substituire pentru avocat Constantin Leonardo, cu împuternicire avocaţială la dosar, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.6. Reprezentantul autorilor excepţiei în Dosarul nr. 636D/2014 şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor.7. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 636D/2014 la Dosarul nr. 548D/2014, care a fost primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 636D/2014, care solicită admiterea acesteia, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu respectă criteriile de previzibilitate şi instituie discriminări între pensionari în ceea ce priveşte indexarea pensiilor.9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece Legea nr. 241/2013 este un act normativ cu caracter special, iar pensionarii vizaţi de acesta nu se află în aceeaşi situaţie cu ceilalţi pensionari.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:10. Prin Sentinţa civilă nr. 697 din 26 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 772/115/2014, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Nicolae Ciprian Popa în cadrul unei cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de pensionare privind repunerea în plată a cuantumului pensiei din decembrie 2010.11. Prin Încheierea din 23 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 287/105/2014, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorii Ioan Bărbulescu, Vasile Maxim, Gheorghe Toma şi Iulian Leonte în cadrul unei cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de pensionare privind repunerea în plată a cuantumului pensiei din decembrie 2010.12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi art. 16 din Constituţie, precum şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea normei juridice. În acest sens susţin că textul de lege criticat nu cuprinde o normă previzibilă cu privire la cuantumul pensiilor prin utilizarea expresiei „până când cuantumul [...]“, din redactare rezultând caracterul incert al reglementării. Ca atare, susţin lipsa de previzibilitate a art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, determinată de inexistenţa unei reglementări clare şi precise în privinţa modalităţii de aplicare a majorării cuantumului pensiei prin aplicarea valorii punctului de pensie.13. Referitor la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, autorii excepţiei de neconstituţionalitate arată că neindexarea/majorarea pensiei raportată la cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010 creează o discriminare faţă de ceilalţi pensionari care, indiferent de cuantum, beneficiază de indexarea/majorarea anuală a pensiilor. Invocă în acest sens şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării. Or, aplicarea unui tratament diferenţiat între beneficiarii sistemului public de pensii aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile de pensie, este contrară prevederilor art. 16 din Constituţie, precum şi principiului enunţat de art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010.14. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă şi Tribunalul Prahova - Secţia I civilă şi-au exprimat opinia în sensul că textul de lege criticat este constituţional. Astfel, nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi ale art. 16, deoarece principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, aşa încât la situaţii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. În acest sens invocă argumentele cuprinse în deciziile Curţii Constituţionale nr. 82/2002 şi nr. 116/2002. Or, în cazul pensionarilor proveniţi din sistemul de apărare, stabilirea cuantumului drepturilor de pensie este guvernată, la acest moment, de Legea nr. 241/2013 - act normativ special, distinct de Legea nr. 263/2010, incidentă pentru ceilalţi beneficiari ai sistemului public de pensii. În consecinţă, situaţiile categoriilor analizate de pensionari nu sunt comparabile, soluţia adoptată de legiuitor prin art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 nefiind discriminatorie.15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.16. Avocatul Poporului, exprimându-şi punctul de vedere în Dosarul nr. 636D/2014, consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 611/2006 şi nr. 656/2007.17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei în Dosarul nr. 636D/2014, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, cu modificările ulterioare, dispoziţii care au următorul conţinut: „Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menţine în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.“20. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 16 privind egalitatea în faţa legii. De asemenea invocă şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării.21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit textului de lege criticat, beneficiarii Legii nr. 241/2013 vor avea în plată pensia în cuantumul din decembrie 2010 până când aceasta va fi mai mică decât pensia stabilită ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aceasta din urmă fiind indexată anual, potrivit Legii bugetului de stat. Aşadar, potrivit Legii nr. 241/2013, pensionarii proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu au un nou drept de pensie, ci doar beneficiul de a primi în plată pensia în cuantumul din decembrie 2010, până când acest cuantum va fi mai mic decât pensia stabilită potrivit Legii nr. 119/2010 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, pensie care se calculează în funcţie de valoarea punctului de pensie, valoare care se indexează anual.22. Referitor la invocarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii, consacrat prin art. 16 din Constituţie, deoarece acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. (În acest sens este Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, având în vedere dispoziţiile speciale ale Legii nr. 241/2013, nu se poate susţine că pensionarii proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ar fi în aceeaşi situaţie juridică cu ceilalţi pensionari. Pe de altă parte, Curtea reţine că doar pensionarii proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au beneficiul de a primi în plată pensia în cuantumul din decembrie 2010, până când acest cuantum va fi mai mic decât pensia stabilită potrivit Legii nr. 119/2010 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, pensie care se calculează în funcţie de valoarea punctului de pensie, valoare care, de altfel, se indexează anual.23. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit normei constituţionale invocate, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. În ceea ce priveşte criteriile de claritate, accesibilitate şi previzibilitate ale legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că orice ingerinţă în cazul anumitor drepturi fundamentale trebuie să fie „în conformitate cu legea“ şi că legea în cauză trebuie să fie clară, accesibilă şi previzibilă. Totodată, instanţa de contencios al drepturilor omului a reţinut că „ar putea fi dificil să se elaboreze legi cu o precizie absolută şi că este binevenit un anume grad de flexibilitate pentru a permite instanţelor naţionale să dezvolte legea în lumina evaluării lor cu privire la măsurile necesare a fi luate în interesul justiţiei“ (Cauza Goodwin împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 27 martie 1996, paragraful 33).24. Aplicând aceste considerente de principiu la speţa de faţă, Curtea reţine, pe de-o parte, că nu s-a constatat încălcarea sau restrângerea vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale prin dispoziţiile de lege criticate, iar, pe de altă parte, în ceea ce priveşte conţinutul normativ al art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, că acesta este clar, accesibil şi previzibil, stabilind că se menţine în plată cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010 până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Ciprian Popa în Dosarul nr. 772/115/2014 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi de Ioan Bărbulescu, Vasile Maxim, Gheorghe Toma şi Iulian Leonte în Dosarul nr. 287/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 23 septembrie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean