DECIZIE Nr.
478 din 2 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 264 din 22 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel
Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, excepţie invocată de Marius Popa în Dosarul nr.
2.498/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
doamna avocat Emilia Sandu, din cadrul Baroului Bucureşti.
Având cuvântul, reprezentanta autorului excepţiei
solicită admiterea excepţiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost
formulată, arătând că ridicarea acestei excepţii a fost determinată de greşita
aplicare a legii de către judecătorul delegat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate, arătând că textele de lege
criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 28 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 2.498/302/2008, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 26
alin. (3) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Marius Popa.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate „încalcă drepturile
persoanelor private de libertate în ce priveşte eventualitatea unei admiteri a
contestaţiei". Se arată că, în acest caz, o întoarcere a executării este
practic imposibilă, „atât prin natura drepturilor care se încalcă, care sunt
drepturi personale nepatrimoniale, cât şi prin modalitatea şi termenul în care
se poate efectua judecata, prin urmare sentinţa pe care o pronunţă judecătoria
în circumscripţia căreia se află locul de deţinere nu constituie un recurs
efectiv".
Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de
neconstitutionalitate invocată în cauză.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate nu încalcă prevederile Legii fundamentale, precum
şi din actele internaţionale invocate, astfel încât excepţia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 275/2006 privind
executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal, având următorul cuprins: „Schimbarea
regimului de executare a pedepselor privative
de libertate într-unui mai sever se poate dispune dacă persoana condamnată a
comis o infracţiune sau o abatere disciplinară gravă, care o fac incompatibilă
cu regimul în care executa pedeapsa privativă de libertate, şi dacă, prin
conduita sa, afectează grav convieţuirea normală în penitenciar sau siguranţa
acestuia."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele
internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie,
ale art. 26 - Viaţa
intimă, familială şi privată cu raportare la art.
6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil şi dreptul la
un recurs efectiv.
Examinând excepţia de neconstitutionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa
asupra constituţionalităţii art. 26 din Legea nr. 275/2006, în integralitatea
sa, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, şi Decizia nr. 827 din 2 octombrie
2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 25 octombrie 2007. Soluţia
de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate pronunţată cu acele
prilejuri, precum şi considerentele de principiu care o fundamentează îşi
menţin valabilitatea, întrucât nu au intervenit elemente noi.
De altfel, în prezenta cauză,
autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că judecătorul delegat pentru
executarea pedepselor privative de libertate a respins contestaţia împotriva
modului de stabilire de către comisia din cadrul penitenciarului a regimului de
executare a pedepsei, ridicarea acestei excepţii fiind determinată, aşa cum s-a
precizat, de greşita aplicare a legii de către judecătorul delegat. Asemenea
critici privind modul concret de aplicare a legii în cauza dedusă judecăţii
excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii
dispoziţiilor cu care a fost sesizată.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 275/2006 privind executarea
pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului
penal, excepţie invocată de Marius Popa în Dosarul nr. 2.498/302/2008 al
Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta