DECIZIE   Nr. 478 din  9 noiembrie 2004

asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 178 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 69 din 20 ianuarie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Benke Karoly          - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 173 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata, din oficiu, de Tribunalul Satu Mare in Dosarul nr. 22/2004.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. Se arata ca prevederile criticate nu incalca textul constitutional al art. 21 alin. (4), intrucat acestea nu consacra existenta unei jurisdictii speciale administrative obligatorii, astfel incat partea se poate adresa direct instantei de judecata, in conformitate cu dispozitiile art. 169 din Codul de procedura fiscala. In acest sens se invoca si Decizia Curtii Constitutionale nr. 409/2004.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 13 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 22/2004, Tribunalul Satu Mare a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 173 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata, din oficiu, de instanta de judecata.
    Tribunalul Satu Mare, in motivarea exceptiei, considera ca prevederile art. 173 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (4). Se arata ca textul legal criticat este neconstitutional "in masura in care se interpreteaza ca obligatorie parcurgerea procedurii administrativ jurisdictionale", intrucat in aceasta situatie contravine art. 21 alin. (4) din Constitutie, "in conformitate cu care jurisdictiile administrative sunt facultative si gratuite".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
    In punctul de vedere prezentat se arata ca, in conformitate cu dispozitiile art. 182 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, "hotararea organului de jurisdictie administrativa este supusa controlului judecatoresc". Astfel, se apreciaza ca "instituirea unei asemenea proceduri speciale are ca scop asigurarea accesului la justitie si nu limitarea acestuia", ceea ce nu contravine textului constitutional invocat.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
    Se arata ca art. 169 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 174/2004, stabileste regimul juridic al contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale, "iar in formularea actuala acesta consacra caracterul facultativ al acestei jurisdictii administrative si posibilitatea contestatorului de a se adresa direct instantei judecatoresti". Potrivit punctului de vedere formulat, contestatia este o cale administrativa de atac si "nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, in conditiile legii".
    Totodata, se apreciaza ca "nici chiar in formularea initiala a prevederilor art. 169 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala nu se putea sustine ca solutionarea pe cale administrativ-jurisdictionala a contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale avea un caracter obligatoriu, contestatorul avand posibilitatea de a opta, ab initio, intre cele doua cai jurisdictionale".
    Prin urmare, Guvernul considera ca "sustinerea autoarei exceptiei referitoare la incalcarea prin dispozitiile legale criticate a prevederilor art. 21 alin. (4) din Constitutia Romaniei [...] a ramas, in prezent, fara obiect".
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, il constituie dispozitiile art. 173 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 941 din 29 decembrie 2003.
    Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala a fost aprobata prin Legea nr. 174/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 465 din 25 mai 2004, si, in baza prevederilor art. II din aceasta lege, a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004. Dupa republicarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003, dispozitiile art. 178 au preluat, in esenta, solutia legislativa cuprinsa in textul fostului art. 173. In concordanta cu jurisprudenta sa, Curtea va examina constitutionalitatea textului din Codul de procedura fiscala care a conservat reglementarea legala anterioara, acesta avand urmatorul cuprins:
    - Art. 178: "(1) Contestatiile formulate impotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum si a titlurilor de creanta privind datoria vamala se solutioneaza dupa cum urmeaza:
    a) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite la nivelul directiilor generale unde contestatorii au domiciliul fiscal sau, dupa caz, de catre organul fiscal stabilit la art. 33 alin. (3);
    b) contestatiile formulate de marii contribuabili, care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite in cadrul respectivelor directii generale de administrare a marilor contribuabili;
    c) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesoriile acestora, al caror cuantum este de 5 miliarde lei sau mai mare, precum si cele formulate impotriva actelor emise de organe centrale se solutioneaza de catre organe competente de solutionare constituite la nivel central.
    (2) Contestatiile formulate impotriva altor acte administrative fiscale se solutioneaza de catre organele fiscale emitente.
    (3) Contestatiile formulate de cei care se considera lezati de refuzul nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal se solutioneaza de catre organul ierarhic superior organului fiscal competent sa emita acel act.
    (4) Contestatiile formulate impotriva actelor administrative fiscale emise de autoritatile administratiei publice locale se solutioneaza de catre acestea.
    (5) Cuantumul sumelor prevazute la alin. (1) se actualizeaza prin hotarare a Guvernului."
    Dispozitiile constitutionale invocate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate sunt cele ale art. 21 alin. (4), acestea avand urmatorul cuprins:
    - Art. 21 alin. (4): "Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca, in esenta, critica de neconstitutionalitate consta in sustinerea ca obligativitatea parcurgerii unei cai administrativ-jurisdictionale pentru solutionarea contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale este de natura a contraveni prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (4), conform carora jurisdictiile administrative sunt facultative si gratuite.
    In legatura cu aceste sustineri, Curtea constata ca dispozitiile art. 178 din Codul de procedura fiscala instituie in materia impozitelor si taxelor, precum si a contributiilor si datoriilor vamale proceduri prealabile administrative de contestare a actelor emise de organele fiscale sau vamale - recursuri gratioase la organele administrative emitente sau recursuri ierarhice, la organele ierarhic superioare ale autoritatilor emitente ale actelor respective, solutiile acestora neavand insa caracterul unor acte administrative jurisdictionale. Astfel cum s-a aratat prin Decizia nr. 409 din 12 octombrie 2004, "asemenea proceduri, in care solutionarea plangerilor si a contestatiilor introduse de persoanele interesate este atribuita insusi organului care a emis actul atacat sau organului ierarhic superior acestuia, nu intrunesc elementele definitorii ale activitatii de jurisdictie - caracterizata prin solutionarea de catre un organ independent si impartial a litigiilor privind existenta, intinderea sau exercitarea drepturilor subiective -, ele fiind specifice functiei administrative", iar actele de solutionare a contestatiilor sau reclamatiilor emise de catre aceste organe sunt acte administrative supuse cenzurii instantei de judecata.
    De altfel, potrivit dispozitiilor art. 169 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 174/2004, "Contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, in conditiile legii".
    Curtea retine ca textul art. 21 alin. (4) din Constitutie prevede ca jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite, fara a se referi la caile administrative de atac.
    In acest sens, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 409 din 12 octombrie 2004, prin care a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate care privea, printre altele, dispozitiile art. 169 - 182 din Codul de procedura fiscala.
    Neexistand elemente noi de natura a determina schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia acestei decizii isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 178 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata, din oficiu, de Tribunalul Satu Mare in Dosarul nr. 22/2004.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 9 noiembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Benke Karoly