DECIZIE Nr. 473 din 22 septembrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 720^1 din
Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 992 din 9 noiembrie 2005

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Rusu - procuror
Cristina Catalina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 720^1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "Ludmila Impex International" - S.R.L. din
Bistrita in Dosarul nr. 6.953/2004 al Judecatoriei Bistrita.
La apelul nominal raspunde, pentru autorul exceptiei, avocat Augustin
Zegrean, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal
indeplinita.
Presedintele constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe
fond.
Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia, sustinand
oral motivele expuse in notele scrise depuse la instanta de fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale,
respectiv Decizia nr. 335 din 16 septembrie 2004. Mentioneaza, de asemenea, ca
procedura concilierii directe nu constituie o procedura administrativa
speciala.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 3 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 6.953/2004,
Judecatoria Bistrita a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 720^1 din Codul de procedura civila,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Ludmila Impex International"
- S.R.L. din Bistrita intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei cereri
evaluabile in bani, in materie comerciala.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul arata ca textul de
lege criticat aduce atingere dispozitiilor art. 21 din Constitutie, intrucat
ingradeste posibilitatea reclamantului de a se adresa direct instantei de
judecata pentru apararea drepturilor sale.
In opinia autorului exceptiei, principiul accesului liber la justitie,
statuat de art. 21 din Constitutie, nu poate fi ingradit, limitat ori
conditionat, asa incat nimic nu il poate impiedica pe reclamant sa se adreseze
direct instantei de judecata pentru solutionarea litigiului comercial,
concilierea prealabila putand fi eventual facultativa, iar nu obligatorie.
Pe de alta parte, in litigiile comerciale celeritatea este o conditie
esentiala or, prin textul de lege criticat, se intarzie introducerea actiunii
in justitie.
Totodata autorul exceptiei sustine ca textul de lege criticat incalca
prevederile art. 21 alin. (4) din Constitutie, potrivit carora
"Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite".
Judecatoria Bistrita apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat instituie o procedura
extrajudiciara care ofera partilor posibilitatea de a preintampina un litigiu.
Asa fiind, prin instituirea procedurii prealabile de conciliere legiuitorul nu
a urmarit restrangerea accesului liber la justitie, ci instaurarea unui climat
de ordine, indispensabil in vederea exercitarii dreptului constitutional
prevazut de art. 21.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale, de exemplu Decizia
nr. 335 din 16 septembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004.
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt
constitutionale, reprezentand norme de procedura a caror reglementare este de
competenta exclusiva a legiuitorului, in temeiul atributiilor sale conferite
prin dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, si invoca in acest sens
Decizia Curtii Constitutionale nr. 335 din 16 septembrie 2004.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
aparatorului autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
720^1 din Codul de procedura civila, introduse prin art. I pct. 224 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, dispozitii care au
urmatorul continut:
- Art. 720^1: "In procesele si cererile in materie comerciala
evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata,
reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu
cealalta parte.
In scopul aratat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversa,
comunicandu-i in scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate
actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare
recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt
mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea
primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin inmanarea inscrisurilor sub
semnatura de primire.
Data convocarii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de
la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.
Rezultatul concilierii se va consemna intr-un inscris cu aratarea
pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de
vedere al fiecarei parti.
Inscrisul despre rezultatul concilierii ori, in cazul in care paratul nu a
dat curs convocarii prevazute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei
convocari au trecut 30 de zile se anexeaza la cererea de chemare in
judecata."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 21 din Constitutie, care au urmatorul continut:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite."
Examinand exceptia, Curtea Constitutionala constata ca asupra
constitutionalitatii dispozitiilor art. 720^1 din Codul de procedura civila s-a
mai pronuntat prin Decizia nr. 335 din 16 septembrie 2004, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004,
respingand exceptia de neconstitutionalitate.
Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea a retinut urmatoarele:
Dispozitiile privind solutionarea litigiilor in materie comerciala,
cuprinse in cap. XIV din cartea VI a Codului de procedura civila, instituie o
procedura speciala de rezolvare a acestei categorii de litigii ce cuprinde
concilierea directa prealabila dintre parti si o procedura de judecata
derogatorie de la dreptul comun.
Potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabilirea
regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este de
competenta exclusiva a legiuitorului, care poate institui, in considerarea unor
situatii deosebite, reguli speciale de procedura. Sub acest aspect, principiul
liberului acces la justitie presupune posibilitatea neingradita a celor
interesati de a le utiliza, in formele si in modalitatile prevazute de lege.
Prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, ca de altfel in toate
cazurile in care legiuitorul a conditionat valorificarea unui drept de
exercitarea sa in cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmarit restrangerea
accesului liber la justitie de care, in mod evident, cel interesat beneficiaza
in conditiile legii, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine,
indispensabil, in vederea exercitarii dreptului constitutional prevazut de art.
21, prevenindu-se astfel abuzurile si asigurandu-se protectia drepturilor si
intereselor legitime ale celorlalte parti. Asa fiind, textul de lege criticat
este in deplin acord cu dispozitiile art. 109 alin. (2) din Codul de procedura
civila, potrivit carora, "In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea
instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri
prealabile, in conditiile stabilite de acea lege [...]". De altfel, Curtea
a statuat in mod constant ca reglementarea de catre legiuitor, in limitele
competentei ce i-a fost conferita prin Constitutie, a conditiilor de exercitare
a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor
proceduri speciale, nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, ci
doar o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuziva in detrimentul
altor titulari de drepturi, in egala masura ocrotite.
Mai trebuie mentionat ca, din ansamblul reglementarii, rezulta ca, prin
instituirea procedurii prealabile de conciliere, legiuitorul a urmarit sa
transpuna in practica principiul celeritatii solutionarii litigiilor dintre parti
- mai pregnant in materie comerciala - si sa degreveze activitatea instantelor
de judecata. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a
reglementa o procedura extrajudiciara care sa ofere partilor posibilitatea de a
se intelege asupra eventualelor pretentii ale reclamantului, fara implicarea
autoritatii judecatoresti competente. Fata de aceste ratiuni majore,
conditionarea sesizarii instantei de parcurgerea procedurii de conciliere cu
partea potrivnica nu poate fi calificata ca o ingradire a accesului liber la
justitie, in acceptiunea prohibita de prevederile constitutionale de referinta,
atata timp cat partea interesata poate sesiza instanta judecatoreasca cu
cererea de chemare in judecata.
Curtea retine ca dispozitiile art. 21 alin. (4) din Constitutie, potrivit
carora "jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite", nu sunt incidente in cauza, intrucat textul de lege criticat
reglementeaza procedura prealabila de conciliere in procesele si cererile in
materie comerciala.
Atat solutia, cat si considerentele cuprinse in aceasta decizie isi
pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza, neintervenind elemente noi de
natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 720^1 din
Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Ludmila Impex International" - S.R.L. din Bistrita in Dosarul nr.
6.953/2004 al Judecatoriei Bistrita.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22 septembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Catalina Turcu