DECIZIE Nr. 46
din 11 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. (4) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 117 din 16 februarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (4) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Andco" -
S.R.L. din Adunaţi în Dosarul nr. 3.327/F/C/2006 al Tribunalului Prahova
-Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că
textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de
autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 24 octombrie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 3.327/F/C/2006, Tribunalul Prahova - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 141 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Excepţia a fost
ridicată de Societatea Comercială „Andco" - S.R.L. din Adunaţi cu prilejul
soluţionării unui litigiu de muncă având ca obiect pretenţii băneşti ce privesc
compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 141 alin.
(4) din Codul muncii, care creează posibilitatea ca, în cazul încetării
contractului individual de muncă, concediul de odihnă neefectuat să fie
compensat în bani, afectează activitatea economică a angajatorului, întrucât îi
impun o obligaţie bănească suplimentară faţă de angajat în loc să prevadă
efectuarea concediului la următorul loc de muncă. Astfel se încalcă, în opinia
sa, dreptul persoanei de acces la o activitate economică şi la liberă
iniţiativă.
Tribunalul Prahova - Secţia civilă a arătat, prin Incheierea din 12 septembrie 2006, că nu există
niciun motiv pentru sesizarea Curţii Constituţionale. Acea încheiere a fost
casată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncă şi asigurări
sociale prin Decizia nr. 774 din 3 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 6.200/42/2006, iar în Incheierea din 24 octombrie 2006,
prin care
Tribunalul Prahova - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, instanţa nu şi-a
reformulat opinia cu privire la această excepţie.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la
excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 141 alin. (4) din Codul muncii sunt constituţionale,
necontravenind liberului acces al persoanei la activitate economică şi liberei
iniţiative. In acest sens, arată că, „indiferent de motivele încetării
contractului individual de muncă şi de durata care a trecut de la încheierea
contractului de muncă până în momentul încetării acestuia, salariatul a prestat
muncă şi, proporţional cu perioada lucrată, a câştigat dreptul la concediul de
odihnă. Intrucât, din cauza încetării contractului individual de muncă, acesta
nu poate efectua concediul de odihnă la care are dreptul, este constituţională
obligaţia angajatorului să-l compenseze în bani".
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2),ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 141 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 -Codul muncii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziţii potrivit cărora: „Compensarea
în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul
încetării contractului individual de muncă."
In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale
criticate contravin prevederilor art. 45 din Constituţie referitoare la
libertatea economică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că art. 41 alin. (2) din Constituţie consacră dreptul la „concediul
de odihnă plătit". Durata concediului de odihnă este proporţională cu
perioada de lucru efectuată, iar obligaţia de a plăti indemnizaţia de concediu
îi revine angajatorului care a beneficiat de activitatea salariatului.
In cazul încetării contractului individual de muncă,
efectuarea concediului de odihnă nu mai este posibilă şi, din această cauză, se naşte dreptul
salariatului de a primi o compensaţie în bani pentru zilele de concediu ce i se
cuveneau proporţional cu perioada lucrată şi pe care nu le-a efectuat. Acest drept al salariatului
şi obligaţia corelativă ce revine angajatorului nu afectează nicicum dreptul
persoanei la o activitate economică şi la libera iniţiativă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 141 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Andco" - S.R.L. din Adunaţi în Dosarul
nr. 3.327/F/C/2006 al Tribunalului Prahova - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 ianuarie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea