DECIZIE   Nr. 454 din 28 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

ACT EMIS DE:     CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 29 din 10 ianuarie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Iuliana Nedelcu         - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicata de Ioan Calugar in Dosarul nr. 2.219/2002 al Judecatoriei Targu Mures.
    La apelul nominal se prezinta, pentru autorul exceptiei, doamna avocat, Lacrima Rodica Boila, si, pentru partea statul roman prin Ministerul Finantelor Publice, doamna consilier juridic Oana Scrobota. Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Aparatorul autorului exceptiei pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale invocate.
    Reprezentantul Ministerului Finantelor Publice solicita respingerea exceptiei ca neintemeiata. In acest sens arata ca prin dispozitiile legale criticate legiuitorul a dorit sa instituie unele limite in exercitarea activitatilor comerciale tocmai in scopul protectiei economiei de piata si crearii unui echilibru intre interesele individuale si interesul general al societatii, fara ca libertatea contractuala, dreptul de proprietate, liberul acces la exercitarea unei activitati economice sau principiul egalitatii in drepturi sa fie afectat.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece textul legal criticat nu contine nici un element de discriminare. De asemenea, nu se poate sustine ca se aduce atingere libertatii de exprimare, dat fiind ca prevederile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 au fost reglementate tocmai in spiritul textului constitutional invocat. Celelalte dispozitii din Legea fundamentala nu au incidenta in cauza.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 23 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 2.219/2002, Judecatoria Targu Mures a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
    Exceptia a fost ridicata de Ioan Calugar, cercetat in dosarul cu numarul de mai sus pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 si de art. 276 lit. a) din Legea nr. 31/1990.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca textele de lege atacate contravin principiilor specifice economiei de piata si libertatii contractuale, statuate prin normele constitutionale invocate in motivarea sa, si considera necesara modificarea sau eliminarea acestora, intrucat dispozitiile criticate contin formulari ambigue, neclare, existand astfel riscul unor "interpretari eronate si al unor erori judiciare", cu importante consecinte in materia raspunderii juridice penale. Mai considera autorul exceptiei ca art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 nu face nici un fel de distinctie privitoare la clasificarea informatiei (confidentiala, strict secreta, publica, de notorietate etc.), lasandu-se numai la aprecierea instantei de judecata definirea acesteia.
    Judecatoria Targu Mures opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, intrucat dispozitiile criticate, prin continutul lor, nu aduc atingere normelor constitutionale invocate.
    In ceea ce priveste pretinsa formulare ambigua a textului de lege atacat, instanta apreciaza ca aceasta este clara, fara a da posibilitatea unor interpretari eronate, iar pe de alta parte, aceasta critica nu poate fi primita, intrucat interpretarea prevederilor legale nu poate constitui obiectul controlului de constitutionalitate.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece instituirea prin lege a unor limite in desfasurarea unor operatiuni financiare, ca acte de comert, in paralel cu exercitarea unor functii sau atributii, se justifica prin necesitatea asigurarii unui echilibru intre interesele individuale si interesul general al societatii, fara ca libertatea contractuala, dreptul de proprietate, liberul acces la o activitate economica sau principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor sa fie incalcat.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece prin textul de lege criticat, care incrimineaza savarsirea faptelor ce privesc efectuarea de operatiuni financiare ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatii obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii unei persoane, nu se incalca dreptul de proprietate ori accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa, libertatea constiintei, dreptul la informare ori principiul egalitatii in drepturi, invocat de autorul exceptiei in motivarea sa. Astfel, art. 45 din Constitutie garanteaza libertatea activitatilor economice si libera initiativa, cu conditia exercitarii acestor drepturi in limitele legii. De asemenea, textul de lege criticat se aplica tuturor persoanelor aflate in situatii juridice identice si nu creeaza nici un fel de privilegii sau discriminari.
    In ceea ce priveste critica referitoare la ambiguitatea si neclaritatea textului atacat, se precizeaza ca modul de interpretare a legii nu intra in atributiile specifice competentei Curtii Constitutionale.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat dispozitiile criticate se aplica tuturor celor care se afla in ipoteza normei supuse controlului de constitutionalitate, fara a fi, astfel, in vreun fel afectat principiul egalitatii in drepturi. Cat priveste critica art. 44 din Legea fundamentala, Avocatul Poporului apreciaza ca aceasta nu poate fi retinuta, intrucat dreptul de proprietate al persoanelor care au savarsit infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie este garantat de Constitutie, in limitele stabilite de lege, in cazul de fata, art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000.
    Prevederile art. 45 din Constitutie nu au incidenta in cauza.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, care au urmatorul continut: "Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
    a) efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale;"
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii, fara privilegii ori discriminari, ale art. 29 referitoare la "Libertatea constiintei", ale art. 31 alin. (1) referitoare la "Dreptul la informatie", ale art. 44 alin. (1) si (2) teza intai referitoare la garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate privata, ale art. 45 referitoare la "Libertatea economica" si ale art. 136 alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietatii private.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca sustinerile acestuia privind ambiguitatea textului de lege atacat si posibilitatea aplicarii lui gresite nu pot fi examinate in cadrul controlului de constitutionalitate, deoarece Curtea Constitutionala, in calitate de garant al suprematiei Constitutiei, are rolul de a asigura conformitatea legilor cu Constitutia, iar nu si competenta de a asigura aplicarea corecta si unitara a legilor in activitatea judiciara, aceasta competenta revenind exclusiv instantelor judecatoresti.
    Curtea retine ca nu poate fi primita critica privind incalcarea principiului libertatii economice consacrate de art. 45 din Constitutie, deoarece dispozitiile legale atacate pe calea exceptiei de neconstitutionalitate au ca finalitate, intre altele, tocmai asigurarea respectarii principiilor economiei de piata si a libertatii economice, prin prohibirea efectuarii de operatiuni financiare, ca acte de comert, de catre persoane care, in virtutea functiilor pe care le detin, au acces la parghii economice si la informatii de natura sa le confere avantaje fata de ceilalti participanti la circuitul economic.
    Este nefondata si sustinerea in sensul ca prin dispozitiile legale atacate se incalca principiul egalitatii in drepturi prevazut de art. 16 din Constitutie, dat fiind ca persoanele care se pot incadra in categoria subiectului activ al infractiunii prevazute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 sunt circumstantiate, prin textul legii, de conditii diferite de cele in care se afla ceilalti comercianti, si anume indeplinesc functii incompatibile, prin natura lor, cu actele de comert.
    In legatura cu sustinerile autorului exceptiei referitoare la incalcarea dispozitiilor constitutionale privind libertatea constiintei, accesul la informatii si garantarea proprietatii private, Curtea constata ca nici unul dintre textele invocate nu este incident in cauza.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicata de Ioan Calugar in Dosarul nr. 2.219/2002 al Judecatoriei Targu Mures.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 28 octombrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru