Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Decizia Nr.454 din 29.06.2021

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din cuprinsul art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a prevederilor art. 1692 din Legea nr. 263/2010, precum şi a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala a Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 1020 din 26 octombrie 2021



SmartCity1

Valer Dorneanu - preşedinte
Cristian Deliorga - judecător
Marian Enache - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Gheorghe Stan - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Elena-Simina Tănăsescu - judecător
Varga Attila - judecător
Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) teza finală şi ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gavril Briscan în Dosarul nr. 3.546/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.513D/2019.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.514D/2019, nr. 2.515D/2019, nr. 2.534D/2019, nr. 2.731D/2019-nr. 2.735D/2019, nr. 2.773D/2019, nr. 2.774D/2019, nr. 3.035D/2019-nr. 3.037D/2019, nr. 3.273D/2019, nr. 3.372D/2019, nr. 3.373D/2019, nr. 3.385D/2019 şi nr. 3.387D/2019, având ca obiect excepţii asemănătoare cu cea din Dosarul nr. 2.513D/2019, ridicate de Ionel Manolescu, Ilie Pobirci, Ştefan Lajtar, Radu Ciora, Dumitru Turcu, Ioan Riti, Mircea Lazea, Ştefan Stoica, Nicolae Mircea Oprea, Ioan Sachelaru, Gheorghe Cheche, Toader Moldovan, Costel Padurariu, Ion Tiberiu Vorak, Ştefania Costici şi Traian Alexandru Filip în dosarele nr. 3.406/97/2018, nr. 3.401/97/2018, nr. 1.945/97/2018, nr. 1.247/97/2018, nr. 2.639/97/2018, nr. 2.939/97/2018, nr. 2.943/97/2018, nr. 391/97/2018, nr. 711/97/2018, nr. 276/97/2018, nr. 392/97/2018, nr. 723/97/2018, nr. 1.138/97/2018, nr. 188/97/2018, nr. 1.658/97/2018 şi nr. 2.582/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, precum şi de Gheorghe Potcovel şi de Doina Hrimiuc, Andreea Alina Hrimiuc şi Nicolae Bogdan Hrimiuc în dosarele nr. 3.576/97/2018 şi nr. 1.948/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă.4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.514D/2019, nr. 2.515D/2019, nr. 2.534D/2019, nr. 2.731D/2019-nr. 2.735D/2019, nr. 2.773D/2019, nr. 2.774D/2019, nr. 3.035D/2019-nr. 3.037D/2019, nr. 3.273D/2019, nr. 3.372D/2019, nr. 3.373D/2019, nr. 3.385D/2019 şi nr. 3.387D/2019 la Dosarul nr. 2.513D/2019, care a fost primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă jurisprudenţa Curţii cu referire la art. 1691 din Legea nr. 263/2010, respectiv deciziile nr. 16 din 14 ianuarie 2021 şi nr. 17 din 14 ianuarie 2021. Cu referire la pretinsa neconstituţionalitate a art. 1692 din aceeaşi lege arată că nu instituie un paralelism legislativ cu cele ale art. 1691 din aceeaşi lege, deoarece acordă atât majorarea punctajului, cât şi stagiul de cotizare cu durată redusă. Prevederile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 nu sunt retroactive şi nu încalcă nici art. 44 din Constituţie, în acest sens pronunţându-se, de altfel, şi Curtea Constituţională prin deciziile nr. 169 din 9 martie 2021 şi nr. 230 din 6 aprilie 2021. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, având în vedere că dă expresie prevederilor constituţionale care consacră dreptul instanţei supreme de a asigura aplicarea unitară a legilor pe teritoriul întregii ţări. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin încheierile din 5 septembrie 2019, 17 octombrie 2019, 20 noiembrie 2019 şi 4 decembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 3.546/97/2018, nr. 3.406/97/2018, nr. 3.401/97/2018, nr. 1.945/97/2018, nr. 1.247/97/2018, nr. 2.639/97/2018, nr. 2.939/97/2018, nr. 2.943/97/2018, nr. 391/97/2018 şi nr. 711/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) teza finală şi ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Gavril Briscan, Ionel Manolescu, Ilie Pobirci, Ştefan Lajtar, Radu Ciora, Dumitru Turcu, Ioan Riti, Mircea Lazea, Ştefan Stoica şi Nicolae Mircea Oprea şi face obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.513D/2019, nr. 2.514D/2019, nr. 2.515D/2019, nr. 3.035D/2019, nr. 3.036D/2019, nr. 3.037D/2019, nr. 3.372D/2019, nr. 3.373D/2019, nr. 3.385D/2019 şi nr. 3.387D/2019.9. Prin Încheierea din 3 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.576/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Potcovel şi face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.534D/2019.10. Prin încheierile din 26 septembrie 2019 şi 10 octombrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 276/97/2018, nr. 392/97/2018, nr. 723/97/2018, nr. 1.138/97/2018, nr. 188/97/2018, nr. 1.658/97/2018 şi nr. 2.582/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Ioan Sachelaru, Gheorghe Cheche, Toader Moldovan, Costel Padurariu, Ion Tiberiu Vorak, Ştefania Costici şi Traian Alexandru Filip şi face obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.731D/2019, nr. 2.732D/2019, nr. 2.733D/2019, nr. 2.734D/2019, nr. 2.735D/2019, nr. 2.773D/2019 şi nr. 2.774D/2019.11. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.948/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, precum şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Doina Hrimiuc, Andreea Alina Hrimiuc şi Nicolae Bogdan Hrimiuc şi face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.273D/2019.12. Excepţia a fost ridicată în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de recalculare a pensiei în considerarea prevederilor legale criticate.13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din cuprinsul art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de instanţa supremă, încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată astfel că, deoarece prevederile criticate nu sunt clare, nu pot să fie respectate, în acest fel fiind încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţie. Din cauza faptului că prevederile criticate nu sunt clare în ceea ce priveşte durata stagiului complet de cotizare de care se va ţine seama la recalcularea pensiilor în vederea majorării punctajelor anuale, instanţa supremă a fost sesizată cu soluţionarea chestiunii de drept soluţionate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018. 14. Autorii excepţiei precizează că toate pensiile vizate de recalcularea prevăzută de art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au particularităţi pronunţate, fiind necesar ca instanţa supremă să clarifice durata stagiului complet de cotizare pentru fiecare pensie în parte. Aceste pensii se află „sub imperiul unei succesiuni de legi şi decizii ale instanţei supreme în ceea ce priveşte stagiul complet de cotizare". Autorii conchid că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, instanţa supremă nu a lămurit chestiunea duratei stagiului complet de cotizare de care se va ţine seama la recalcularea pensiilor prevăzută de art. 1691 din Legea nr. 263/2010. 15. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie se arată că, din înţelesul dat sintagmei criticate de art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost introdus de Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, din conţinutul notei de fundamentare a acesteia, precum şi din art. 56-59 din Legea nr. 263/2010, în forma acestora în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, rezultă că intenţia legiuitorului a fost de a recunoaşte stagiul complet de cotizare avut în vedere atât la stabilirea iniţială a drepturilor la pensie, cât şi la recalculările ulterioare, dar şi cel aflat în plată la 1 ianuarie 2016 sau la data formulării unei cereri de recalculare a pensiei în baza art. 1691 din Legea nr. 263/2010. Chiar dacă pensionarii au lucrat în condiţii de muncă identice, respectiv grupa I/condiţii speciale, cu cei pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010 - legea nouă, aceasta nu se poate aplica efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare decât în situaţiile expres prevăzute de art. 6 alin. (6) din Codul civil, ceea ce nu este cazul în speţă. Interpretarea instanţei supreme a sintagmei criticate, întrucât face posibilă scăderea pensiei, este retroactivă, contrară teoriei drepturilor câştigate [expres prevăzute de art. 1691 alin. (4) din Legea nr. 263/2010], precum şi voinţei legiuitorului de a creşte pensiile, şi nu de a le reduce sau menţine cuantumul. În plus, beneficiarii creşterii punctajului de pensie prevăzute de Legea nr. 192/2015 sunt dezavantajaţi şi pentru că, suma punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare împărţindu-se la un numitor comun mai mare, diferenţa dintre vechimea efectiv realizată de aceştia până la durata stagiului complet de cotizare de care se va ţine seama la recalculare nu reprezintă perioadă contributivă. De asemenea, adoptarea Legii nr. 155/2016 face dovada faptului că stagiul complet de cotizare aplicabil în cazul oricărei recalculări a pensiei este cel corespunzător situaţiei fiecărui asigurat, respectiv condiţiilor în care au realizat stagiul de cotizare. 16. Autorii invocă în susţinere şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 437 din 29 octombrie 2013, care a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale care au prevăzut aplicarea unui indice de corecţie unor drepturi la pensie deschise anterior intrării lor în vigoare, dar şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 830 din 8 iulie 2008. Autorii consideră că din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2006, a instanţei supreme, respectiv Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, a instanţelor naţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului se decelează regula că la recalcularea pensiilor se va ţine seama de durata stagiului de cotizare prevăzută de legea în vigoare la data deschiderii acestora, pe deplin aplicabilă şi în cazul recalculării prevăzute de Legea nr. 192/2015. În mod concret, în cazul autorilor excepţiei, cu titlu de acte normative în temeiul cărora s-au deschis drepturile la pensie, sunt indicate Legea nr. 3/1977 şi Legea nr. 19/2000, a căror suveranitate este încălcată prin prevederile criticate. 17. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie se arată că prevederile criticate creează discriminare între pensionari care se află în aceeaşi situaţie. Astfel, pensia tuturor persoanelor prevăzute de art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2015, era calculată sau, după caz, recalculată prin luarea în considerare a duratei stagiului complet de cotizare potrivit principiului tempus regit actum, cu alte cuvinte, potrivit legii care stabileşte durata stagiului complet de cotizare în vigoare la data la care sunt îndeplinite condiţiile legale de pensionare. Prin aplicarea acestui principiu, stagiile complete de cotizare de care s-a ţinut seama la calculare şi, după caz, la recalcularea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 au avut o durată redusă de 20 de ani. Cu toate acestea, dispoziţiile criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de instanţa supremă, stabilesc că, la recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 192/2015, legea referitoare la stagiul complet de cotizare care va fi avută în vedere este cea în vigoare la data acestei recalculări, respectiv Legea nr. 263/2010.18. Autorii semnalează că discriminarea nu rezultă din temeiul legal al pensionării, respectiv Legea nr. 3/1977, Legea nr. 19/2000 sau Legea nr. 263/2010, ci din condiţiile efective de lucru. Prin urmare, este discriminatoriu un tratament diferit aplicat la data pensionării, care nu ţine seama de aceste condiţii. Creşterea vârstelor de pensionare şi mai ales a stagiilor de cotizare necesare pentru deschiderea dreptului la pensie a creat diferenţe majore între persoane care au lucrat totuşi în aceleaşi condiţii şi în aceeaşi perioadă. Astfel, aceste măsuri i-au dezavantajat foarte mult pe cei care s-au pensionat în aceste noi condiţii, pensia lor diminuându-se constant. Abia în 2013 s-au aplicat prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010 menite să atenueze aceste efecte.19. În susţinere se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 681 din 13 noiembrie 2014, paragraful 25, precum şi hotărârile pronunţate în cauzele Gaygusuz împotriva Austriei şi Stubbings şi alţii împotriva Regatului Unit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, se arată că dacă s-ar accepta cele reţinute de instanţa supremă în paragraful 74 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, atunci existenţa art. 100, raportat la art. 1691 din Legea nr. 263/2010, face incert scopul reglementării, lipseşte de sens norma juridică şi creează confuzie în aplicarea şi interpretarea legii.20. De asemenea, se arată că, potrivit Legii nr. 19/2000, în cazul celor care au lucrat cel puţin 20 de ani în subteran, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, o astfel de prevedere fiind întru totul justificată de faptul că înseşi viaţa şi sănătatea au fost puse în pericol. Din acest motiv, înlocuirea stagiului complet de cotizare cu această durată cu stagiul complet de cotizare cu durată de 30 de ani, realizată prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, este de natură să creeze noi discriminări, contrar art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, câtă vreme persoane care, deşi au lucrat în aceleaşi condiţii, vor beneficia de condiţii mai favorabile la pensionare, după 1 ianuarie 2011. Se încalcă şi dreptul de proprietate privată, garantat de Primul Protocol adiţional la Convenţie. 21. Se mai arată că Legea nr. 263/2010 a prevăzut acelaşi tratament pentru cei care au lucrat în grupa I, grupa a II-a sau condiţii speciale/deosebite, indiferent de momentul pensionării. Se apreciază că în acest sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 542 din 15 octombrie 2014, paragraful 21. În plus, în paragraful 25 al acesteia se justifică diferenţa de tratament al pensionarilor care au lucrat în condiţii speciale, arătându-se că cei pensionaţi după 1 ianuarie 2011 sunt dezavantajaţi faţă de cei pensionaţi anterior acestei date. 22. În continuare, autorii excepţiei susţin că persoanele care au lucrat în condiţii speciale şi s-au pensionat după 1 ianuarie 2011 au o pensie mai mare decât cei care s-au pensionat anterior acestei date, deoarece beneficiază de următoarele avantaje suplimentare: (i) majorarea cu 50% a punctajului pentru condiţii speciale, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010; (ii) utilizarea unui indice de corecţie, în temeiul art. 170 din Legea nr. 263/2010, care majorează punctajul celui pensionat după 1 ianuarie 2011; şi (iii) la stabilirea punctajului mediu anual se ia în calcul un stagiu de cotizare de 20 de ani. În schimb, cei pensionaţi sub regimul Legii nr. 3/1977 şi al Legii nr. 19/2000 nu beneficiază de indicele de corecţie, iar la valorificarea majorării punctajului cu 50% s-a valorificat un stagiu de cotizare de 30 de ani, şi nu de 20 de ani. Cei pensionaţi înainte de 1 ianuarie 2011 se află în aceeaşi situaţie ca persoanele care beneficiază de drepturile prevăzute la art. 100 din Legea nr. 263/2010, respectiv: (i) sunt asiguraţii care au plătit cea mai mare contribuţie de asigurări sociale; (ii) sunt pensionari; (iii) au lucrat în condiţii speciale/grupa I; (iv) stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare li se aplică în mod identic, potrivit anexelor nr. 3 şi 5 la Legea nr. 263/2010 care reglementează în mod similar cu anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 eşalonarea acestora.23. Potrivit autorilor, Curtea Constituţională a stabilit că legea nouă trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare, toate persoanele care au lucrat în condiţii speciale sau/şi deosebite trebuind să beneficieze fără discriminări de drepturile dobândite anterior Legii nr. 263/2010. Deşi recalcularea pensiilor şi egalizarea cuantumului acestora cu cel al pensiilor deschise sub regimul Legii nr. 263/2010 presupun un efort financiar mare pentru stat, nu este permisă discriminarea cetăţenilor care au desfăşurat aceleaşi activităţi şi în aceleaşi condiţii de muncă, atât timp cât singura diferenţă constă în vârstă şi data pensionării. Sistemul public de pensii este un sistem de tip redistributiv bazat pe solidaritatea intergeneraţională, aşa încât veniturile obţinute din contribuţiile generaţiei active sunt utilizate pentru plata pensiilor. Acest sistem se bazează pe principiile contributivităţii şi egalităţii de tratament al beneficiarilor de prestaţii sociale. 24. Se mai arată că Guvernul trebuie să asigure un trai decent tuturor pensionarilor din sistemul public de pensii, fără discriminare, iar tratamentul diferenţiat al celor aflaţi în aceeaşi situaţie nu are justificare obiectivă, este lipsit de proporţionalitate, depăşindu-se marja largă de apreciere a statului. În susţinere sunt amintite prevederile din Convenţie privind interzicerea discriminării, precum şi hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului care dezvoltă respectivele prevederi. 25. Potrivit autorilor, efectele juridice ataşate desfăşurării de activităţi în condiţii speciale de muncă în perioada de aplicare a unei anumite legi trebuie să se menţină şi după ce aceasta nu mai este în vigoare, cu atât mai mult cu cât condiţiile speciale de muncă sunt ocrotite de art. 41 alin. (2) din Codul muncii. În caz contrar, reglementarea unui regim distinct pentru condiţii speciale de muncă devine iluzorie, formală. 26. Mai departe, autorii excepţiei apreciază că, întrucât prevederile criticate nu sunt clare, suple şi previzibile, se îngrădeşte accesul la justiţie, contrar art. 21 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, susţin că se încalcă principiul securităţii juridice, deoarece, pentru a fi respectată, legea trebuie să fie cunoscută, iar pentru aceasta este nevoie ca ea să fie suficient de precisă şi previzibilă. 27. În ceea ce priveşte art. 21 alin. (3) din Constituţie se susţine că dreptul la un proces echitabil garantat de acest text implică acordarea majorării de punctaj prevăzute de art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum şi păstrarea dreptului câştigat, respectiv stagiul complet de cotizare de 20 de ani existent la 31 decembrie 2015, potrivit art. 77, art. 43 şi art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000 şi Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii.28. Se încalcă şi art. 41 din Constituţie, deoarece interpretarea instanţei supreme criticată face posibilă ideea periculoasă că legiuitorul poate oricând să afecteze în sens negativ dreptul la pensie obţinut pe baza unei legi anterioare sau chiar în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive, prin eliminarea unor beneficii, de exemplu, stagiul de cotizare de 20 de ani. Aceste beneficii nu sunt nimic altceva decât transpunerea efectivă a garanţiilor oferite de art. 41 alin. (2) din Constituţie celor care au lucrat în condiţii deosebite/speciale şi care au fost acordate tocmai în considerarea circumstanţelor excepţionale ale desfăşurării unei astfel de activităţi. 29. În continuare, autorii subliniază că, având în vedere lipsa de claritate şi precizie a art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se încalcă şi art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8) din Constituţie. Astfel, stagiul complet de cotizare de 20 de ani este element substanţial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010. Prin stabilirea dreptului la pensie şi a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorii consideră că au dobândit un drept de proprietate având ca obiect o anumită pensie pentru limită de vârstă. Retragerea elementului de calcul constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează (i) cu încălcarea dreptului la garanţia pensiei care a fost stabilită iniţial prin lege şi (ii) cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege şi fără despăgubire. Pensia este un bun dobândit pe bază de lege. În susţinere sunt invocate considerente din Decizia Curţii Constituţionale nr. 874 din 25 iunie 2010 cu privire la natura dreptului la pensie, caracterul fundamental al acestuia şi limitele acţiunii statale în această materie. 30. Autorii susţin că este încălcat şi art. 47 din Constituţie. În acest sens sunt citate pe larg considerente ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 874 din 25 iunie 2010.31. Se încalcă art. 53 din Constituţie, deoarece niciuna dintre situaţiile indicate de acesta nu se regăseşte în cauză. Din acest motiv nu se justifică anularea unui drept dobândit în mod legal, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani. 32. Autorii apreciază mai departe că este încălcat art. 108 alin. (2) din Constituţie, întrucât conţinutul art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior - respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017.33. De asemenea, autorii consideră că se încalcă şi art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie. Aceasta, mai întâi, pentru că nu este posibilă formularea unei căi de atac care să conţină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii. De asemenea, este blocat dreptul la un recurs efectiv în dreptul român, drept consacrat de art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, lipsind un remediu efectiv în dreptul intern în desfăşurarea procedurilor pentru căile de atac. Art. 129 din Constituţie se încalcă şi pentru că se face trimitere la hotărâri judecătoreşti al căror obiect nu este conturat şi nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancţionează cu nulitatea lipsa obiectului acţiunii. 34. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1692 din Legea nr. 263/2010 se susţine că acestea contravin din aceleaşi motive aceloraşi norme constituţionale invocate şi în sensul neconstituţionalităţii art. 1691 alin. (3), cu precizarea că, suplimentar, încalcă şi art. 15 alin. (2) şi art. 78 din Constituţie.35. Astfel, se susţine că prevederile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 sunt lipsite de predictibilitate, claritate şi precizie, deoarece, fiind adoptate în aplicarea art. 1691 din aceeaşi lege, nu conţin nicio majorare de puncte, ci reprezintă un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000. Totodată, nu se poate înţelege raţiunea acestei reglementări distincte, în condiţiile în care art. 116 din aceeaşi lege conţine norme precise. Mai mult, art. 1692 se adresează exclusiv destinatarilor normei cuprinse la art. 1691, fără însă să îl modifice sau să îl abroge, iar beneficiul recalculării pe care acest text îl reglementează s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creşterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017). Totodată, nu se înţelege ce se întâmplă cu ceilalţi pensionari cărora nu li s-a aplicat în prealabil art. 1691, dispoziţiile art. 1692 având un evident caracter contradictoriu faţă de cele ale art. 1691.36. La fel ca în cazul art. 1691 alin. (3), nici din cuprinsul art. 1692 nu se înţelege ce lege este avută în vedere în sintagma „potrivit legii", în sensul că nu se poate determina cu precizie care stagii complete de cotizare sunt avute practic în vedere, prin raportare la Legea nr. 19/2000 sau prin raportare la care dintre formele modificate succesiv ale Legii nr. 263/2010. Totodată, aceleaşi dispoziţii lasă la voia întâmplării momentul care trebuie luat în considerare la alegerea stagiului complet de cotizare aplicabil, fără a se putea cunoaşte dacă acesta este cel al stabilirii drepturilor de pensie sau cel al recalculării pensiilor. În plus, sunt ignorate total condiţiile deosebite de muncă şi grupa a II-a de muncă, la care fac referire art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii .37. Cât priveşte, în particular, încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie se susţine că art. 1692 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010 contravine principiului neretroactivităţii legii civile, deoarece dispune noi termene de aplicare a art. 1691, fără a abroga data dispusă de acesta, şi limitează aplicabilitatea aceluiaşi text la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creşterilor de punctaje anuale cu 50%, respectiv cu 25%, după caz.38. În sfârşit, art. 1692 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 contravine art. 78 din Constituţie în ceea ce priveşte data intrării în vigoare a art. 1691 din aceeaşi lege, textul criticat menţinând două date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidenţa art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.39. Cu referire la excepţia de neconstituţionalitate a art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.534D/2019 se susţine, în esenţă, că, nefiind definită „chestiunea de drept" la care face referire art. 521 din Codul de procedură civilă, instanţele judecătoreşti pot adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie orice întrebare cu caracter de generalitate, iar dezlegarea dată de instanţa supremă devine obligatorie în cauza respectivă, precum şi în alte procese. În opinia autorului excepţiei, aceste lămuriri obligatorii încalcă prevederile constituţionale referitoare la statul de drept, drepturile cetăţenilor şi dreptatea garantate de art. 1 alin. (3) din Constituţie.40. Se mai susţine că procesele sunt concrete, personale şi cu caracteristici proprii fiecărui petent ce se adresează justiţiei, iar dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă supremă, aduce lămuriri obligatorii pentru dezlegarea „problemelor de drept" şi acestea primesc caracter obligatoriu în soluţionarea unui proces, se încalcă obligativitatea respectării legii, consacrată prin art. 1 alin. (5) din Constituţie. În acelaşi mod, dat fiind faptul că justiţia se realizează prin intermediul instanţelor judecătoreşti, potrivit competenţelor acestora, posibilitatea solicitării de lămuriri în chestiuni de drept ce devin obligatorii pentru instanţele de judecată poate duce la încălcarea accesului la justiţie pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor, garantat de art. 21 din Constituţie, prin pierderea încrederii într-o justiţie independentă. De asemenea, în acelaşi mod se aduc încălcări independenţei judecătorilor şi supunerii acestora doar faţă de lege, apărate de art. 124 alin. (3) din Constituţie, supunându-i unor interpretări aleatorii, date în afara procesului, precum şi imparţialităţii şi egalităţii justiţiei pentru toţi cetăţenii. Se mai arată că noţiunea de „chestiune nouă" nu se defineşte prin lege, astfel încât se poate susţine că poate fi nouă orice normă juridică, dar şi o idee susţinută de doctrină. 41. În ceea ce priveşte interpretarea unitară de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se arată că această procedură este prevăzută de art. 126 din Constituţie pentru legi, iar nu pentru chestiuni de drept, iar prevederile legale criticate limitează dreptul de apreciere al judecătorului asupra fondului cauzei, astfel încât, în acest mod, instanţa supremă realizează o imixtiune în judecarea proceselor de către celelalte instanţe judecătoreşti. În susţinerea celor de mai sus se invocă Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.42. Se mai susţine, în esenţă, că textele de lege criticate trebuie să asigure aplicabilitatea legii, iar nu ambiguitatea ei, respectiv obligarea judecătorilor de a se supune unor interpretări limitative şi obligatorii, pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin interpretările date unor texte de lege, sintagme, chestiuni de drept ori întrebări prejudiciale. Se arată că în acest mod se încalcă art. 1 din Constituţie, prin imixtiunea pe care instanţa supremă o realizează în judecarea cauzelor, în speţă având ca obiect recalcularea pensiilor. Se mai precizează în acest sens că pensiile sunt un segment juridico-social care impune o specializare strictă a completurilor de judecată, iar interpretările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unor dosare ce au ca obiect pensiile sunt limitate şi nu pot fi aplicate unor categorii de persoane care au drepturile la pensie deja stabilite, în temeiul unor acte normative ce au operat în timp şi spaţiu şi ale căror efecte se prelungesc pe perioada vieţii beneficiarului, cât timp instanţa supremă nu judecă litigii legate de drepturile la pensie în nicio cale de atac. Se mai susţine că independenţa justiţiei şi a judecătorilor nu este nici scop în sine, nici suficientă pentru realizarea actului de justiţie în mod echitabil, fiind nevoie şi de imparţialitate, ce presupune, pe de o parte, ca activitatea de judecată să se înfăptuiască în mod obiectiv, iar, pe de altă parte, ca autorităţile cărora le revine această sarcină să fie neutre. Se mai arată că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că drepturile protejate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt drepturi teoretice sau provizorii, ci drepturi concrete şi efective, iar dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă toate cererile şi observaţiile părţilor sunt examinate conform normelor de procedură de către un tribunal specializat, independent şi care se supune numai legii. Se mai invocă, în susţinerea excepţiei, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, citându-se în acest sens cauzele Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, şi Stubbings şi alţii împotriva Regatului Unit, 1996. 43. În acest context se critică cele statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, apreciind că stagiul complet de cotizare prevăzut de lege nu se confundă cu stagiul de cotizare, fiind noţiuni complet diferite.44. Tribunalul Hunedoara –- Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 45. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că excepţia privind art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă este neîntemeiată, arătând că prevederea legală criticată nu aduce atingere independenţei justiţiei şi este în consonanţă cu celelalte dispoziţii constituţionale invocate, iar cea care priveşte prevederile criticate din Legea nr. 263/2010 este inadmisibilă, întrucât vizează interpretarea şi aplicarea legii, ce revin instanţelor judecătoreşti. 46. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 47. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:48. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.49. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, astfel cum a fost formulat, prevederile art. 1691 alin. (3) şi art. 1692 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Din analiza motivării excepţiei, Curtea reţine că obiectul excepţiei îl reprezintă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din cuprinsul art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, prevederile art. 1692 din Legea nr. 263/2010, precum şi prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Aceste dispoziţii au următorul cuprins:Art. 1691 alin. (3): „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii."Art. 1692: „(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 1691 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.
(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.
(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018."Art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."50. Potrivit soluţiei instanţei supreme criticate, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. 51. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii arată că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la supremaţia legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 41 privind protecţia socială a muncii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 privind nivelul de trai decent şi dreptul la pensie, ale art. 53 privind condiţiile pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legilor, ale art. 108 alin. (2) privind hotărârile Guvernului, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac şi ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului UE cu caracter obligatoriu faţă de legile interne. 52. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate au mai fost analizate prin deciziile nr. 17 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021, nr. 42 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, nr. 160 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 12 mai 2021, şi nr. 296 din 6 mai 2021*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, în raport cu critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în cauza de faţă. *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 296/2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 8 iulie 2021. 53. Cu referire la critica formulată din perspectiva încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a constatat că art. 1691 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată de instanţa supremă, oferă suficiente indicaţii pentru a se stabili care este durata stagiului complet de cotizare de care se va ţine seama în cazul valorificării beneficiului creşterii punctajului anual în cazul pensiilor stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială. Astfel, cei pensionaţi în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă au beneficiat de creşterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 şi, ca atare, sunt excluşi de la recalcularea prevăzută de art. 1691 din Legea nr. 263/2010. În schimb, cei pensionaţi în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durată redusă nu au beneficiat din acest motiv de creşterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015. Doar această din urmă categorie va beneficia de creşterea punctajului anual prevăzută de art. 1691 din Legea nr. 263/2010, dar cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durata prevăzută de legea în vigoare la data recalculării, respectiv Legea nr. 263/2010. Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de instanţa supremă, a stabilit în mod clar că recalcularea în baza art. 1691 din Legea nr. 263/2010 se va realiza prin luarea în considerare a stagiului complet de cotizare prevăzut de dispoziţiile relevante din Legea nr. 263/2010, excluzând orice altă posibilitate, inclusiv cea menţionată de către autorii excepţiei, respectiv a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani. 54. În ceea ce priveşte criticile formulate din perspectiva art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie, Curtea a reţinut, în prealabil, că legiuitorul, prin adoptarea Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, exercitându-şi prerogativa suverană şi legitimă din punct de vedere constituţional de a conduce politica socială, financiară şi bugetară a statului, a decis să ofere unei anumite categorii de pensionari, delimitate în art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, beneficiul creşterii punctajului mediu anual, refuzat anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, din cauza faptului că la pensionare aceste persoane beneficiaseră deja de un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Legiuitorul a decis ca acest beneficiu să fie acordat doar pentru viitor, adică începând cu data de 1 ianuarie 2016. Astfel, potrivit art. 1691 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, „Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016". Aşa cum legiuitorul nu este ţinut de nicio prevedere constituţională să acorde sau să nu acorde beneficii anumitor categorii de pensionari, ci doar ca, în temeiul art. 16 alin. (1) din Constituţie, odată ce a decis acordarea beneficiilor, aceasta să se realizeze în mod nediscriminatoriu, nu există nicio constrângere constituţională care să îi impună momentul de la care să acorde beneficiul. Evident, momentul de la care se cuvine beneficiul creşterii punctajului mediu anual prezintă un interes deosebit pentru titularii acestuia, întrucât în funcţie de legea aflată în vigoare la acel moment este determinat cuantumul acestor beneficii. În mod corelativ este un element esenţial şi pentru stat, deoarece afectează în mod nemijlocit cantitatea resurselor pe care le va aloca în acest scop. Or, dacă legiuitorul a optat să ofere creşterea punctajului anual începând cu 1 ianuarie 2016, este cât se poate de firească soluţia potrivit căreia legea (de drept material) care va fi luată în considerare la recalcularea prin care se valorifică respectiva creştere să fie cea în vigoare la data recalculării pensiei, adică 1 ianuarie 2016, aşa cum a statuat şi instanţa supremă în decizia criticată de către autorii prezentei excepţii. 55. Curtea a arătat că interpretarea instanţei supreme criticată de către autorii excepţiei nu face posibilă aplicarea retroactivă a normelor criticate. În realitate, autorii excepţiei nu ţin seama de diferenţa dintre, pe de o parte, norma de drept material care reglementează durata stagiului complet de cotizare şi, pe de altă parte, norma care, neavând ea însăşi caracter de normă de drept material, stabileşte norma de drept material de care se va ţine seama la recalcularea pensiilor prevăzută de Legea nr. 192/2015. 56. Curtea a mai reţinut că norma de drept material a fost modificată prin Legea nr. 155/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 20 iulie 2016, dispunându-se că „Stagiul complet de cotizare este de 20 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 20 de ani în locuri de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) din lege [...]". De asemenea, Curtea reţine că, ulterior acestei modificări a normei de drept material, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 a fost adoptată pentru punerea în aplicare a art. 1691 din Legea nr. 263/2010 şi a dispus, printre altele, că recalcularea pensiilor se va realiza ţinându-se seama de Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate [a se vedea art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, introdus prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017]. Cu alte cuvinte, în privinţa autorilor excepţiei, potrivit acestui act normativ, ar fi trebuit să se ţină seama de art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, adică de un stagiu de cotizare cu durata de 30 de ani, şi nu de 20 de ani, aşa cum prevedea acest articol ulterior modificării operate de Legea nr. 155/2016. 57. Curtea, raportându-se la critica autorilor potrivit căreia se încalcă art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie din cauza faptului că, ulterior modificării conţinutului legii materiale (operate prin Legea nr. 155/2016), Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 „reactivează" legea materială în conţinutul său anterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2016, a reţinut, în prealabil, că pune în discuţie conformitatea cu Constituţia a unei hotărâri a Guvernului care, potrivit unei jurisprudenţe constante a jurisdicţiei constituţionale, nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 474 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014). Chiar şi dacă s-ar aprecia că autorii nu pun în discuţie, propriu-zis, conformitatea cu Constituţia a Hotărârii Guvernului nr. 291/2017, Curtea reţine caracterul neîntemeiat al unei astfel de critici, întrucât Legea nr. 192/2015, intrată în vigoare la data de 11 iulie 2015, şi-a produs efectele începând cu data de 1 ianuarie 2016. Or, la acea dată erau aplicabile dispoziţiile de drept material aplicabile categoriei de pensionari din care fac parte şi autorii prezentei excepţii şi care prevedeau o durată a stagiului complet de cotizare de 30 de ani. Modificarea acestei durate la 20 de ani, de care doresc să se prevaleze autorii excepţiei, a survenit ulterior, prin Legea nr. 155/2016, intrată în vigoare la data de 23 iulie 2016. Prin urmare, într-o atare situaţie nu se încalcă art. 15 alin. (2) teza a doua din Constituţie. 58. Curtea a observat mai departe că autorii excepţiei îşi întemeiază tot pe prevederile art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie critica potrivit căreia interpretarea instanţei supreme ignoră intenţia reală a legiuitorului, care a fost aceea de a creşte cuantumul pensiilor prin Legea nr. 192/2015. Cu privire la acest aspect, Curtea a statuat că întregul conţinut normativ al Legii nr. 192/2015 este în consonanţă cu intenţia anunţată de a repara dezechilibrele cu privire la cuantumul pensiilor acelor pensionari care au lucrat în alte condiţii de muncă decât cele normale. Legiuitorul a intenţionat ca toţi pensionarii care au lucrat în asemenea condiţii, indiferent de durata stagiului de cotizare care li s-a luat în considerare la stabilirea pensiilor, să poată, în principiu, valorifica beneficiul creşterii punctajelor anuale. Legiuitorul nu a intenţionat să mărească necondiţionat pensiile celor care în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 nu beneficiaseră de creşterea punctajelor, mărire asigurată prin valorificarea, la recalculare, atât a stagiilor complete de cotizare cu durată redusă, de care s-a ţinut seama la stabilirea pensiilor, aşa cum şi-ar fi dorit autorii prezentei excepţii, cât şi a creşterii punctajelor anuale. Curtea a statuat că legiuitorul şi-a realizat obiectivul egalizării pensiilor prin acordarea beneficiului creşterii punctajului anual tuturor pensionarilor care au lucrat în alte condiţii de muncă decât cele normale. 59. Cu referire la critica potrivit căreia luarea în considerare la recalcularea pensiilor prevăzută de Legea nr. 192/2015 a stagiului complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la această dată, şi nu a celui valorificat la data deschiderii acestora, ar înfrânge art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie, Curtea a reţinut că o asemenea critică ignoră natura procesului de recalculare prevăzută de Legea nr. 192/2015. Astfel, deşi vizează pensii care se află în plată şi, ca atare, la prima vedere, ar fi firesc să se ţină seama de stagiul de cotizare valorificat la data deschiderii lor, această recalculare, în realitate, nu reprezintă o modificare profundă, de esenţă, a acestora, aşa cum este cazul recalculării dispuse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. Din acest motiv aplicarea normei materiale în vigoare la data recalculării nu reprezintă o aplicare retroactivă a acesteia. Mai mult, în cazul în care pensiile recalculate ar avea un cuantum mai mic, titularii acestora le vor primi mai departe în cuantumul anterior recalculării. Cu alte cuvinte, pensia pe care o vor primi ulterior recalculării, care nu a condus la creşterea cuantumului acesteia, valorifică mai departe stagiul complet de cotizare de care s-a ţinut seama la data stabilirii ei. În plus, dacă, prin reducere la absurd, s-ar admite că este retroactivă aplicarea normei de drept material în vigoare la data recalculării, atunci ar trebui să se conchidă că aceasta ar fi retroactivă inclusiv în situaţia în care, ulterior recalculării, cuantumul pensiei va fi mai mare, nu doar în situaţia în care se află autorii excepţiei, adică pensia recalculată este mai mică. Evident, o atare consecinţă este inacceptabilă, pentru că ar însemna că legiuitorul ar fi împiedicat ca, în exercitarea prerogativei sale de orientare a politicii sociale a statului, să acorde beneficii anumitor categorii de pensionari de la momentul pe care îl socoteşte oportun. În aceste condiţii, Curtea reţine netemeinicia şi a acestei critici raportate la art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie. 60. Curtea a mai reţinut că Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015, invocată de autori în sprijinul ideii că prevederile criticate retroactivează, pronunţată în soluţionarea unor recursuri în interesul legii, a avut în vedere o situaţie distinctă de cea vizată de prevederile criticate în cauza de faţă. Astfel, în aceste decizii, instanţa supremă a interpretat prevederi legale care aveau ca obiect un proces de recalculare a unor pensii stabilite anterior, reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005. Spre deosebire însă de recalcularea prevăzută de Legea nr. 192/2015, cea reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 a vizat pensiile provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, care a fost eliminat prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, şi a avut ca menire să „aducă la un numitor comun" aceste pensii şi pe cele deschise în regimul noii legi. Întrucât în cazul pensiilor deschise sub regimul Legii nr. 19/2000, în mod firesc, stagiul complet de cotizare era cel prevăzut de legea în vigoare la data deschiderii acestora, potrivit principiului tempus regit actum, la fel de logică şi firească a fost şi interpretarea instanţei supreme potrivit căreia la recalcularea pensiilor deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 să se ţină seama de principiul tempus regit actum. În schimb, recalcularea vizată de Legea nr. 192/2015 are o finalitate diferită, legiuitorul urmărind doar să ofere pensionarilor care au lucrat în alte condiţii de muncă decât cele normale o compensare pentru desfăşurarea activităţii în asemenea condiţii, prin creşterea punctajului mediu anual. Ca atare, cele două situaţii nu sunt comparabile, iar legiuitorul nu este ţinut să ofere soluţii similare în reglementarea acestora. 61. În continuare, Curtea reţine că prin deciziile nr. 17 din 14 ianuarie 2021 şi nr. 42 din 19 ianuarie 2021 s-a mai pronunţat cu privire la criticile formulate din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, Curtea a reţinut că Legea nr. 192/2015 se aplică în mod nediferenţiat tuturor pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii. Această lege acordă beneficiul creşterii punctajului anual celor cărora anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, le fusese refuzat de către legiuitor din cauza faptului că pensiile lor valorificau un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Art. 1691 nu realizează nicio diferenţiere în interiorul acestei categorii de pensionari, astfel încât, aplicând principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, urmează ca el să fie aplicat în mod nediferenţiat tuturor acestor pensionari. În urma aplicării art. 1691 din Legea nr. 263/2010, toţi pensionarii care anterior nu au beneficiat de creşterea punctajului anual vor putea beneficia de aceasta. În plus, pensiile tuturor acestora se vor recalcula în aceleaşi condiţii, respectiv prin luarea în considerare a aceluiaşi stagiu complet de cotizare, prevăzut de Legea nr. 263/2010. Prin urmare, contrar susţinerii autorilor excepţiei, prevederile criticate nu doar că nu tratează în mod diferenţiat două categorii distincte de pensionari, dar nici măcar nu instituie două (sub)categorii distincte de pensionari în interiorul categoriei pensionarilor. Prevederile art. 1691 din Legea nr. 263/2010 nu înlătură de la recalcularea pensiilor pe niciunul dintre pensionarii care, din cauza faptului că li s-a valorificat la calcularea pensiilor un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, nu au beneficiat, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, de creşterea punctajelor anuale. 62. Curtea a reţinut că luarea în considerare la recalcularea pensiilor potrivit art. 1691 din Legea nr. 263/2010 a stagiului complet de cotizare indicat de legea în vigoare la data realizării acesteia, respectiv Legea nr. 263/2010, şi nu a celui indicat de legea în vigoare la data la care s-a deschis dreptul la pensiile astfel recalculate se realizează în condiţiile stabilite de art. 1691 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării". Cu alte cuvinte, în situaţia în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflate în plată, legiuitorul aplicând principiul tempus regit actum. 63. În plus, a statuat Curtea, recalcularea la care se face referire în art. 134 alin. (3) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, este fundamental diferită de cea prevăzută de art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 şi art. 134 alin. (8) din normele sus-menţionate. Astfel, situaţia vizată de art. 134 alin. (3) din normele de aplicare, în care, ulterior deschiderii dreptului la pensie, pensionarul doreşte valorificarea unor elemente care, deşi existau la momentul deschiderii acestuia, nu au fost totuşi valorificate, este diferită de situaţia vizată de art. 134 alin. (8) din normele de aplicare, în care pensionarul nu doreşte valorificarea unor venituri, elemente etc. care existau la momentul pensionării, ci valorificarea unor creşteri de punctaj acordate de către legiuitor ulterior pensionării. Este, prin urmare, firesc ca în prima situaţie recalcularea să se realizeze ţinându-se seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data pensionării, iar în a doua situaţie recalcularea să ţină seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data la care se realizează această recalculare. 64. Mai departe, Curtea a observat că autorii apreciază că dispoziţiile criticate discriminează între persoane care, în mod obiectiv, fac parte din aceeaşi categorie, în funcţie de criteriul datei ieşirii la pensie. Astfel, categoria înăuntrul căreia se apreciază că se realizează discriminarea este formată din persoane care au lucrat în condiţii speciale de muncă, în sensul că sunt discriminaţi cei pensionaţi înainte de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, faţă de cei pensionaţi sau care, după caz, se vor pensiona după această dată. În sfârşit, tratamentul discriminatoriu ar consta în faptul că cei pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2011 vor beneficia doar de mărirea de punctaj anual, fără a putea beneficia la recalculare şi de o durată redusă a stagiului complet de cotizare, în vreme ce persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 vor avea dreptul să valorifice ambele beneficii. 65. Cu referire la această critică, Curtea a reţinut că art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010 nu prevede, aşa cum susţin autorii excepţiei, cumularea celor două beneficii, ci acordarea doar a creşterii punctajului anual. În aceste condiţii, la data pensionării acestei categorii de persoane se va ţine seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de dreptul comun, în prezent Legea nr. 263/2010, fără durată redusă, şi nu de legi/norme cu caracter special, care prevăd un stagiu complet de cotizare cu o durată redusă. Prin urmare, persoanele care au lucrat în condiţii speciale sunt tratate în mod identic, indiferent de data ieşirii la pensie, anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, astfel încât Curtea a respins, ca neîntemeiată, şi această critică de neconstituţionalitate. 66. Curtea a mai reţinut că autorii excepţiei consideră că nu este acceptabil, în cazul persoanelor care, pentru aceeaşi durată de timp, au lucrat în aceleaşi condiţii, un tratament diferenţiat, respectiv durata diferită a stagiilor complete de cotizare, pentru simplul motiv că la data pensionării lor legea în vigoare prevedea durate ale stagiului complet de cotizare diferite. 67. Cu referire la această critică, Curtea a statuat că, potrivit jurisprudenţei sale, exprimată, de exemplu, în Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 18, sau Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50, principiul conform căruia pensiile se calculează potrivit normelor juridice în vigoare la data deschiderii lor (tempus regit actum), chiar şi în situaţia în care titularii acestora, în fapt, se află în situaţii asemănătoare sau chiar identice, respectiv au desfăşurat activităţi în aceleaşi condiţii şi pentru aceeaşi durată, nu trebuie înţeles în sensul că neagă caracterul obiectiv al acestei împrejurări, ci în sensul că natura dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie impune o marjă de apreciere semnificativă a statului în configurarea acestuia. Astfel, deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. 68. În ceea ce priveşte critica întemeiată pe o presupusă încălcare a art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea a reţinut că autorii semnalează faptul că prevederile criticate nu ţin seama de stagiul complet de cotizare cu durată redusă, respectiv 20 de ani, avut în vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor vizate de art. 1691 din Legea nr. 263/2010. Or, în mod evident, art. 21 alin. (3) din Constituţie nu are legătură cu aceste susţineri. Astfel, autorii sugerează că este inechitabil să nu se ţină seama la recalcularea pensiilor de stagiul complet de cotizare luat în considerare la calcularea lor, deci critică o presupusă inechitate ce ar caracteriza o normă juridică substanţială. Dar prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie se referă în mod expres la procesul judiciar, impunând exigenţa ca acesta să se desfăşoare în mod echitabil. 69. Cu referire la invocarea art. 21 alin. (1) din Constituţie, autorii susţin, în mod neîntemeiat, că neclaritatea prevederilor criticate face imposibilă exercitarea efectivă a accesului liber la justiţie. Or, a statuat Curtea, autorii prezentei excepţii sunt şi iniţiatorii litigiilor în care au ridicat excepţia, ceea ce demonstrează că nu au fost împiedicaţi să se adreseze justiţiei pentru apărarea dreptului lor, respectiv a dreptului prevăzut de art. 1691 din Legea nr. 263/2010. 70. Critica formulată prin raportare la art. 41 alin. (2) din Constituţie este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu înlătură din legislaţie regimul juridic prin care s-a urmărit să se ţină seama de circumstanţele desfăşurării activităţii în alte condiţii de muncă decât cele normale. Astfel, în cazul în care, ulterior recalculării, cuantumul pensiei este mai mare, pensionarii care au lucrat în alte condiţii de muncă decât cele normale valorifică beneficiul creşterii punctajului anual, acordat de către legiuitor tocmai în considerarea acestei condiţii obiective. În mod similar, în situaţia în care recalcularea nu conduce la un cuantum mai ridicat al pensiilor, pensionarii care au lucrat în alte condiţii de muncă decât cele normale vor continua să valorifice beneficiul stagiului complet de cotizare cu durată redusă de care s-a ţinut seama la deschiderea dreptului la pensie. Or, evident, temeiul în baza căruia legiuitorul a prevăzut stagii complete de cotizare cu durată redusă l-a reprezentat şi îl reprezintă tot împrejurarea obiectivă care îi diferenţiază, pe de o parte, pe cei care au lucrat şi lucrează în alte condiţii de muncă decât cele normale de cei care, pe de altă parte, au lucrat şi lucrează în condiţii normale. Prin urmare, indiferent de efectul pe care îl va avea asupra cuantumului pensiei lor recalcularea prevăzută de Legea nr. 192/2015, legiuitorul ţine mai departe seama de împrejurarea obiectivă care distinge pensionarii care au lucrat în alte condiţii de muncă decât cele normale de ceilalţi pensionari. 71. Critica raportată la art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8) din Constituţie, potrivit jurisprudenţei anterioare a Curţii, este neîntemeiată, ţinând seama de faptul că, potrivit art. 1691 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării". Ca atare, ca urmare a recalculării pensiei, pensionarii vor avea o pensie mai mare (datorită efectului superior al majorării punctajelor anuale faţă de beneficiul stagiului de cotizare redus) sau o pensie egală în cuantum cu cea de dinaintea recalculării (în cazul în care majorarea punctajelor anuale la recalculare nu este mai avantajoasă decât efectul reducerii stagiului complet de cotizare de la calcularea pensiei iniţiale), nicidecum o pensie într-un cuantum inferior celui stabilit la momentul recalculării. Prin urmare, Curtea constată că nici dreptul de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituţie nu este încălcat în prezenta cauză. 72. Curtea a stabilit că şi critica raportată la art. 47 alin. (2) din Constituţie este neîntemeiată, având în vedere că situaţia analizată de Curte în Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, invocată de către autorii excepţiei, este diferită de cea în care se află aceştia. Astfel, prin decizia menţionată, Curtea a constatat neconstituţionalitatea măsurii legislative de reducere a cuantumului pensiei aflate în plată, în vreme ce, în prezenta cauză, dispoziţiile criticate dau expresie unor măsuri favorabile pensionarilor ca urmare a recalculării, în cel mai dezavantajos caz pentru aceştia pensia rămânând la acelaşi nivel. 73. În ceea ce priveşte critica formulată prin raportare la art. 53 alin. (2) din Constituţie, Curtea a observat că dispoziţiile criticate nu operează o restrângere a exerciţiului dreptului fundamental la pensie al autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, astfel încât pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale amintite, neavând incidenţă în cauză, nu va fi analizată. 74. Cu privire la critica raportată la art. 108 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut că verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale. 75. Curtea a mai statuat că nu se încalcă art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că aceste dispoziţii nu au incidenţă în soluţionarea prezentei cauze. 76. În examinarea criticii de neconstituţionalitate a art. 1692 din Legea nr. 263/2010, Curtea a reţinut că aceasta se referă, în esenţă, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 1691 din acelaşi act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conţinutul dispoziţiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 1692 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil şi persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 1691 din acelaşi act normativ. 77. Cu privire la primul aspect de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că, potrivit art. 1692 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 1692 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 1691 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susţinere critica potrivit căreia dispoziţiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. 78. Mai mult, Curtea a statuat că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepţiei au reglementări cu un conţinut diferit. Astfel, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispoziţiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 1691 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, aşa cum s-a reţinut şi anterior, dispoziţiile art. 1691 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. 79. Examinând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat că recalcularea pensiei în temeiul art. 1691 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. Justificarea faptului că art. 1692 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 1691 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că la data de 1 octombrie 2018 când, potrivit art. 1692 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, procesul de recalculare prevăzut de art. 1692 trebuia să demareze, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 1691 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 1691 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 1692 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 1691 din aceeaşi lege. 80. Cu referire la excepţia de neconstituţionalitate a art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea a reţinut că analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poartă exclusiv asupra problemei punctuale indicate de judecătorul cauzei, care, anticipând dificultatea chestiunii şi riscul ca aceasta să genereze interpretări diferite în momentul în care diverse instanţe ar ajunge să examineze respectiva chestiune de drept, solicită instanţei supreme să statueze într-o manieră care să clarifice şi să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanţelor din ţară. Funcţia preventivă şi unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiţie, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigenţă a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar şi din cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanţe le-ar putea da aceleiaşi problematici, iar părţile din proces beneficiază de certitudinea previzibilităţii dispoziţiilor legale aplicabile situaţiei de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură şi respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, procesele urmând să fie soluţionate în baza unor prevederi legale interpretate unitar, astfel încât persoanele implicate în litigii aflate pe rolul unor instanţe diferite vor beneficia de un tratament juridic egal. De asemenea, Curtea a mai statuat că soluţia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se impune cu forţă obligatorie tuturor judecătorilor, însă acest lucru nu aduce atingere independenţei acestora, întrucât, în cadrul proceselor pe care le soluţionează, judecătorul îşi menţine prerogativa decizională neştirbită, în sensul că va aprecia întregul ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absenţa oricăror influenţe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluţie bazată exclusiv pe propria argumentare raţională. Interpretarea obligatorie dată de instanţa supremă se integrează în esenţa textului de lege interpretat, explicând înţelesul acestuia, clarificând modul său de aplicare şi evidenţiind semnificaţia corectă a conţinutului său normativ, fără să impună însă judecătorilor care urmează să îl aplice soluţii prestabilite pentru situaţii date, ci permiţând coroborarea acestuia, în cadrul procesului de interpretare şi aplicare a legii la speţă, cu toate celelalte elemente de fapt şi de drept pe care judecătorul îşi va fonda raţionamentul care va conduce la soluţionarea litigiului. 81. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie privind principiul legalităţii, cu motivarea că nu sunt definite chestiunile de drept la care face referire textul de lege criticat, astfel încât instanţele judecătoreşti pot adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie orice întrebare cu caracter de generalitate, iar dezlegarea dată de instanţa supremă devine obligatorie în cauza respectivă, precum şi în alte procese, Curtea a reiterat, în esenţă, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în care a fost clarificată noţiunea de previzibilitate a legii, în sensul că aceasta trebuie analizată contextual, ţinându-se seama de conţinutul textului respectiv, de domeniul la care se referă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi. Astfel, Curtea a reţinut că, fără a defini în mod exhaustiv chestiunea de drept în privinţa căreia se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu, dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, cuprinse în titlul III - Dispoziţii privind asigurarea unei practici judiciare unitare, cap. II - Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, din care face parte şi textul de lege criticat, indică anumite criterii care conduc la circumstanţierea conţinutului acestei sintagme, respectiv soluţionarea pe fond a cauzei respective să depindă de chestiunea de drept invocată, aceasta să fie nouă, asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Aşadar, a conchis Curtea, analizate în ansamblul reglementării din care face parte, respectiv cap. II - Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cuprins în titlul III din Codul de procedură civilă, prevederile legale criticate sunt redactate cu suficientă precizie şi claritate astfel încât să permită destinatarilor interpretarea şi aplicarea lor, dată fiind şi calitatea destinatarilor dispoziţiei legale criticate, respectiv un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă. 82. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gavril Briscan, Ionel Manolescu, Ilie Pobirci, Ştefan Lajtar, Radu Ciora, Dumitru Turcu, Ioan Riti, Mircea Lazea, Ştefan Stoica, Nicolae Mircea Oprea, Ioan Sachelaru, Gheorghe Cheche, Toader Moldovan, Costel Padurariu, Ion Tiberiu Vorak, Ştefania Costici şi Traian Alexandru Filip în dosarele nr. 3.546/97/2018, nr. 3.406/97/2018, nr. 3.401/97/2018, nr. 1.945/97/2018, nr. 1.247/97/2018, nr. 2.639/97/2018, nr. 2.939/97/2018, nr. 2.943/97/2018, nr. 391/97/2018, nr. 711/97/2018, nr. 276/97/2018, nr. 392/97/2018, nr. 723/97/2018, nr. 1.138/97/2018, nr. 188/97/2018, nr. 1.658/97/2018 şi nr. 2.582/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, precum şi de Gheorghe Potcovel şi de Doina Hrimiuc, Andreea Alina Hrimiuc şi Nicolae Bogdan Hrimiuc în dosarele nr. 3.576/97/2018 şi nr. 1.948/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din cuprinsul art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prevederile art. 1692 din Legea nr. 263/2010, precum şi prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 454/2021

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 454 din 2021
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Legea 166 2014
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER BACK MY TRUE LIFE STORY HOW I GOT MY EX LOVER BACK.I  want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband  treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: dromokpo@gmail.com that he will help me bring my husband back to being a good man.Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and i forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or  broken marriage situation  and you want your Ex lover,  Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife you can reach him via: dromokpo@gmail.com 
ANONIM a comentat OUG 96 2021
    GET YOUR EX LOVER BACK NOW OR GET YOUR BROKEN RELATIONSHIP, MARRIAGE RESTORED. I’m just upset that I have been in pain and crying for so long and many times. Thank you dromokpo@gmail.com I wished I would have found you earlier, you would have saved me from a lot of pain for the past five years my ex lover left me for another woman in just 2 days i contacted you Dr Omokpo you brought my broken relationship back I spent a small fortune enough to take my dream trip to South Carolina but what’s the point in taking a dream trip without the love of my life. Dr Omokpo has given me hope and his honesty is a breath of fresh air, I feel so good and heavy happiness in my heart to get my ex lover back. Who I thought he was gone forever. We are married now as I share my testimony with you. If you have broken relationship or broken marriage or you want to get your ex lover back kindly contact: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 1134 2016
    My Dear friends online, My name is Annisa Agung, And I live in Illinois USA, I have to give this miraculous testimony which is so unbelievable until now. I had a problem with my Ex husband 2 years ago, which led to our break up. I was not myself again, I felt so empty inside me, my love and financial situation became worse, until a close friend of mine told me about a spell caster who helped her in the same problem too. His name is Doctor OGEDEGBE. I whatsapp the spell caster and I told him my problem and I did what he asked of me, to cut the long story short. Before I knew what was happening, less than two days ago my husband gave me a call and told me that he was coming back to me. I was so happy to have him back. The most interesting part of the story is that I am pregnant. Thanks to Doctor OGEDEGBE  for saving my marriage and for also saving others' marriage too. Continue your good work, If you are interested to contact the great spell caster email address: dr.ogedegbe6@gmail.com or contact him on whatsapp +2348109374702
ANONIM a comentat Legea 141 2018
    Aveți nevoie de un împrumut rapid și urgent cu o dobândă relativ scăzută, de până la 3%? Oferim împrumuturi pentru afaceri, împrumuturi personale, împrumuturi pentru locuințe, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi de consolidare a datoriilor etc. indiferent de scorul dvs. de credit. Avem garanția că oferim servicii financiare numeroșilor noștri clienți din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de creditare, împrumuturile pot fi procesate și transferate împrumutatului în cel mai scurt timp posibil, contactați-ne prin e-mail:(midland.credit2@gmail.com) și asistați la o experiență financiară care vă va schimba viața.
ANONIM a comentat Legea 243 2021
    I'm Rowe Lyndia from USA, i had a nice family; i was married for 11 years to my husband and all of a sudden, another woman came into the picture, the man that used to love me before started picking quarrels with me he was so abusive that when i try to tell him the truth about how i feel and what he is doing is not right for the family, he gets very angry and hits me with any thing he sees around him. but i still loved him with all my heart despite all he has done to me and i wanted him back at all cost. Then he filed for a divorce, my whole life was tearing apart and I didn't know what to do ...... he moved out of the house and abandoned me and the kids. So a very close friend of mine told me about trying a love spell to get my husband back. She also uses Priest Uduebor love spell to get back her divorce husband and told me they are very much happy with their relationship. So she introduced me to the spell caster, at first i was surprised and scared so i decided to give it a try reluctantly.......although i didn't believe in all those things, then when he did the special spells, i was so surprised, after four days my husband came back and was pleading for my forgiveness, he had realized his mistakes, i just couldn't believe it, anyway we are back together now and we are now one big happy family we use to be. I want to tell everyone who is looking for any solution to his or her problem, I advise you to kindly consult this spell caster, he is real, he is powerful and whatever the spell caster tells is what will happen, because all that the spell caster told me came to pass. You can kindly contact him on: his For an immediate response please contact me by. Email ifagbemileke236@gmail.com WhatsApp number (+2349030638317). He also cures all kinds of sickness and such as 1 LOVE SPELL 2 WIN EX BACK 3 FRUIT OF THE WOMB 4 PROMOTION SPELL 5 PROTECTION SPELL 6 BUSINESS SPELL 7 GOOD JOB SPELL 8 HIV AIDS 9 LOTTERY SPELL and COURT CASE SPELL. 10 CANCER 11 STROKE 12 Erectile Dysfunction
ANONIM a comentat OUG 96 2021
    Hello everyone, my name is Elisa Keily I am so overwhelmed with joy all thanks to Dr Raypower spell. my husband left me for another woman few years back and I was very devastated cause I never did anything wrong to him, I was left with my two kid and a job that pays little.i was almost giving up until I saw a testimony online about Dr Raypower and I decided to contact him.i explained my problem to him and he assured me I'll see a positive result after 24hurs, surprisingly my husband came back the day after the spell begging me to forgive him and promised to never leave. My husband has been back for 6 months now and we've never had any issues, am glad I didn't doubt Dr Raypower cause he sure can solve any problems with fast relief you can also contact him for help now Email: Urgentspellcast@gmail.com or Urgentspellcast@yahoo.com Website: https://urgentspellcast.wordpress.com/  WhatsApp: +14243308109
ANONIM a comentat OUG 96 2021
     I want to use this opportunity to thank Dr Ilekhojie who help me to win a large sum. I have been playing the lottery for the past 5 years now and i have never won. Ever since then i have not been able to win and i was so upset and i needed help to win the lottery. so i decided to go online and search for help, there i saw so many good testimony about this man called Great Dr Ilekhojie of how he have cast lucky spell lotto for people to win the lottery. I contacted him also and tell him i want to win a lottery, he cast a spell for me which i use and i play and won a large amount in dollars. I am so grateful to this man. Just in-case you also need him to help you win, you can contact him through his email: gethelp05@gmail.com and send him a direct message on +2348147400259
ANONIM a comentat OUG 96 2021
    Hello everyone, I want to let the whole world know how Dr. Wale has restored my broken relationship with Wayne. We have been together for 3 years and he told me that he doesn’t love me like he used to. Things have not been good for about 4 months and he ended this about 2 weeks ago. I was miserable and just didn't want to go on anymore. I did text him right after this but he didn’t even respond to me. One day I was searching for a way to get him back on the Internet when I saw a post of a lady testifying of how a love spell caster called Dr. Wale helped her to get back her ex, I was so desperate to get mine back so I messaged him and explained my situation to him and he instructed me to do somethings which I did and 24 hours later my boyfriend Wayne came back kneeling and begging for my forgiveness and I forgive him and our relationship was back to normal again, if your Ex broke up with you or you have any problem then you problem has come to an end because Dr. Wale can solve all marriage and relationship problems. If you need his urgent help WhatsApp/Text him: +1(978) 406-9575 or Email: everlastingspellcast@gmail.com or view his website: https://everlastingspellcaster.website2.me/contact
ANONIM a comentat Decizia 2 2007
    GET YOUR EX LOVER BACK.VIA: dromokpo@gmail.com This is my testimony of life that I will tell everyone. I have been married for 25 years Another woman had a spell to get me away from my lover, My husband left me and the children and we suffered for 2 years until I saw post about where this man Dr Omokpo has helped so many people recover their broken marriages and relationships   to get their ex lovers back. I decided to send him a message about my broken marriage and family  about how my husband left me and  for him to help me bring back my loving husband home, This great man told me what to do and I followed him as he instructed. After 48 hours, as he told me, I saw a car enter the compound. I was shocked when I saw my husband. As I share my testimony with you my husband came back to me and the kids and that's why I'm happy to put all of you to meet this man for solutions to your problem and bring your lover back to you and mend your broken marriage or your relationship restored back to happiness as you wished. Contact this great man via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Decizia 2 2007
    GET YOUR EX LOVER BACK.VIA: dromokpo@gmail.com This is my testimony of life that I will tell everyone. I have been married for 25 years Another woman had a spell to get me away from my lover, My husband left me and the children and we suffered for 2 years until I saw post about where this man Dr Omokpo has helped so many people recover their broken marriages and relationships   to get their ex lovers back. I decided to send him a message about my broken marriage and family  about how my husband left me and  for him to help me bring back my loving husband home, This great man told me what to do and I followed him as he instructed. After 48 hours, as he told me, I saw a car enter the compound. I was shocked when I saw my husband. As I share my testimony with you my husband came back to me and the kids and that's why I'm happy to put all of you to meet this man for solutions to your problem and bring your lover back to you and mend your broken marriage or your relationship restored back to happiness as you wished. Contact this great man via: dromokpo@gmail.com
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 454/2021
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu