Decizia Nr.436 din 29.10.2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 781 din 13 decembrie 2013

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Iulia Antoanella Motoc	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Patricia Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.337/103/2012 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 361D/2013.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul excepţiei solicită modificarea textului de lege criticat, ceea ce contravine art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. În măsura în care Curtea Constituţională va aprecia însă că excepţia este admisibilă, consideră că aceasta se impune a fi admisă, deoarece dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 329/2009 realizează o ingerinţă disproporţionată şi nerezonabilă în dreptul de proprietate, prin obligaţia ce o prevede de a restitui cuantumul întregii pensii încasate atunci când aceasta a fost cumulată cu alte venituri, în afara limitelor stabilite de lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 1.337/103/2012, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă cu prilejul soluţionării recursului promovat de Casa Judeţeană de Pensii Neamţ împotriva Sentinţei civile nr. 1.080/C/01.10.2012, pronunţată de Tribunalul Neamţ în Dosarul nr. 1.337/103/2012.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea de Apel Bacău – Secţia I civilă susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, care dispun că sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se vor recupera de la pensionari, sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează că se aplică şi sumelor care depăşesc limita prevăzută de art. 17 din Legea nr. 329/2009. Astfel, consideră că obligarea persoanelor care au cumulat pensia cu salariul, cu încălcarea dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 329/2009, la restituirea integrală a sumelor obţinute cu titlu de pensie, aduce atingere nu doar dreptului la pensie şi dreptului de proprietate, ci şi dreptului la un nivel de trai decent şi chiar dreptului la viaţă. În acest sens, arată că prestaţiile sociale reprezintă în accepţiunea Curţii Europene a Drepturilor Omului un „bun“, iar obligaţia impusă de textul de lege criticat este cu totul disproporţionată, rupând justul echilibru între interesele generale şi cele individuale.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.414/2009, 544/2012, 774/2012 şi 899/2012 referitoare la constituţionalitatea măsurilor prin care legiuitorul a limitat dreptul de a cumula pensia cu salariul.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, dispoziţii potrivit cărora „Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripţie.“Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă consideră că aceste dispoziţii de lege sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 47 privind dreptul la un nivel de trai decent şi dreptul la pensie. De asemenea, susţine că sunt încălcate prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că art. 22 din Legea nr. 329/2009 a mai constituit obiect al analizei de constituţionalitate. Astfel, prin mai multe decizii, precum Decizia nr. 1.149 din 28 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 26 octombrie 2010, Decizia nr. 409 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2011, Decizia nr. 368 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011, ori Decizia nr. 87 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, Curtea a constatat că aceste dispoziţii de lege sunt constituţionale. Analiza instanţei de contencios constituţional în deciziile amintite a privit însă problematica limitării legale a cumulului pensiei cu salariul, iar nu aspectele pe care Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă le-a invocat în prezenta cauză.Cât priveşte aceste din urmă aspecte, Curtea reţine că, prin măsurile instituite de Legea nr. 329/2009, legiuitorul a urmărit, printre altele, reducerea cheltuielilor bugetare în contextul crizei economice pe care România a traversat-o în anii precedenţi.Una dintre aceste măsuri, reglementată de art. 17 din Legea nr. 329/2009, a reprezentat-o limitarea dreptului persoanelor de a cumula veniturile din pensii cu veniturile salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, dacă nivelul pensiei depăşea nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest sens, art. 18 din aceeaşi lege a prevăzut dreptul şi totodată obligaţia persoanelor care obţineau venituri din pensii care depăşeau nivelul mai sus amintit de a opta între păstrarea pensiei ori a salariului.Neîndeplinirea acestei obligaţii reprezintă, potrivit art. 20 din Legea nr. 329/2009, cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu, iar sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, aşa cum prevede textul de lege supus analizei de constituţionalitate.Autorul excepţiei, fără a contesta obligaţia de restituire a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensii, consideră că această obligaţie este constituţională numai în măsura în care veniturile restituite nu depăşesc nivelul venitului prevăzut art. 17 din Legea nr. 329/2009. Astfel, supuse restituirii ar trebui să fie doar veniturile din pensie care depăşesc nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar nu întregul cuantum al pensiei obţinute.Or, analizând această critică de neconstituţionalitate, Curtea apreciază că autorul excepţiei tinde, în realitate, la modificarea dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 329/2009, în sensul extinderii permisiunii de a cumula pensia cu veniturile din salarii şi pentru persoanele ale căror pensii depăşesc nivelul salariului mediu brut pe economie.A adopta soluţia sugerată de autorul excepţiei ar semnifica crearea unei opţiuni pe care legiuitorul nu a prevăzut-o, şi anume ca, în afară de a alege între păstrarea pensiei ori a salariului, pensionarul cumulard să continue să ignore obligaţia prevăzută la art. 18 din aceeaşi lege şi să restituie doar ceea ce a obţinut suplimentar, situaţie în care acest din urmă text de lege ar rămâne fără efect. Or, dacă legiuitorul ar fi dorit să reglementeze o asemenea opţiune, ar fi prevăzut-o în mod expres prin reglementarea posibilităţii pensionarului de a renunţa la o parte din pensie în vederea păstrării cumulului cu salariul şi nu ar fi lăsat ca acest efect să se obţină prin eludarea legii.Mai mult, a accepta soluţia propusă de autor nu doar că ar încuraja pe destinatarii legii la eludarea acesteia, dar ar crea şi o inechitate faţă de persoanele care, cu bună-credinţă, s-au supus reglementărilor art. 18 din Legea nr. 329/2009, renunţând la întreaga pensie în vederea păstrării veniturilor salariale.Aşa fiind, având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, Curtea urmează a respinge excepţia de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.337/103/2012.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 29 octombrie 2013.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea