DECIZIE Nr. 422 din 21 octombrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin.
(3) si ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 92 din 27 ianuarie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 47 alin. (3) si ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"DIONYSOS" - S.A. in Dosarul nr. 8.356/2003 al Tribunalului Prahova.
La apelul nominal lipsesc partile.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, aratand ca, asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 48 din
Legea nr. 10/2001, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 149/2003 si
Decizia nr. 282/2003, statuand ca acest text este constitutional. Atat
considerentele, cat si solutia din aceste decizii sunt valabile si in cauza de
fata, neintervenind elemente de natura a determina reconsiderarea
jurisprudentei Curtii.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 5 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 8.356/2003,
Tribunalul Prahova a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (3) si ale art. 48 din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "DIONYSOS" - S.A.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca dispozitiile art. 47 alin. (3) si ale art. 48 din Legea nr. 10/2001
contravin principiului autoritatii de lucru judecat, prin posibilitatea
acordata de legiuitor persoanelor carora li s-au respins prin hotarari
definitive si irevocabile actiunile avand ca obiect bunuri preluate de catre
stat, de a solicita, indiferent de natura solutiilor pronuntate, masuri
reparatorii prin echivalent, in conditiile prevazute de Legea nr. 10/2001.
Pentru aceleasi motive, sustine autorul exceptiei, este incalcat si principiul
separatiei puterilor in stat, precum si principiul neretroactivitatii legii.
Instanta de judecata apreciaza ca textele criticate sunt constitutionale.
In sustinerea acestei opinii arata ca nu poate fi invocata autoritatea de lucru
judecat intre o actiune ce isi are temeiul juridic in dispozitiile dreptului
comun si o actiune intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, nefiind
indeplinita una din conditiile existentei autoritatii de lucru judecat,
prevazuta de art. 1201 din Codul civil.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si
Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza exceptia ca neintemeiata.
Este invocata jurisprudenta Curtii Constitutionale, care, prin Decizia nr.
149/2003, a statuat ca dispozitiile Legii nr. 10/2001, care confera persoanelor
indreptatite masuri reparatorii constand in restituirea in natura sau, dupa
caz, prin echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, nu afecteaza autoritatea de lucru judecat a
hotararilor judecatoresti pronuntate anterior. Aceasta deoarece, pe de o parte,
puterea lucrului judecat este o exceptie care opereaza in exclusivitate in
domeniul procesual si ea poate fi ridicata numai in fata instantelor
judecatoresti, iar pe de alta parte, pentru a exista autoritate de lucru
judecat este necesar sa fie intrunite toate cele trei elemente de identitate:
partile, obiectul si cauza. Astfel, potrivit art. 1201 din Codul civil,
"este lucru judecat atunci cand a doua cerere are acelasi obiect, este
intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in
contra lor in aceeasi calitate". In aceste conditii autoritatea de lucru
judecat este o prezumtie legala si irefragrabila, iar potrivit art. 166 din
Codul de procedura civila aceasta este o exceptie peremptorie ce opereaza ca
atare in cadrul unui nou proces civil si nu este opozabila autoritatilor
publice chemate sa puna in aplicare legea noua care instituie masuri
reparatorii pentru toti cei ale caror imobile au fost preluate in mod abuziv in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, inclusiv pentru cei ale caror
actiuni in revendicare au fost respinse de instantele judecatoresti in temeiul
prevederilor legale in vigoare la data pronuntarii acelor hotarari. Legea nr.
10/2001 cuprinde reglementari noi in materia restituirii si da un nou inteles
notiunii de "imobile preluate in mod abuziv". Asadar, chiar in
situatia in care s-ar naste un nou litigiu, ca urmare a aplicarii legii noi,
acesta are o alta cauza si uneori alte parti decat cele existente in litigiul
anterior, cu obiect identic. Existenta unei cauze noi este de natura sa elimine
autoritatea de lucru judecat. De altfel, nimic nu-l impiedica pe legiuitor sa
extinda, printr-o lege ulterioara, sfera subiectilor care urmeaza sa
beneficieze de masuri reparatorii si la persoane carora acest drept le-a fost
refuzat de o lege anterioara.
Avocatul Poporului, in punctul sau de vedere, arata ca textele legale
criticate nu contravin principiului autoritatii de lucru judecat, intrucat,
chiar daca s-ar ivi un nou litigiu ca urmare a aplicarii Legii nr. 10/2001,
acesta are o alta cauza si uneori alte parti decat cele existente in litigiul
anterior. In acest sens, precizeaza ca, in jurisprudenta sa, Curtea
Constitutionala a statuat ca nimic nu-l impiedica pe legiuitor sa extinda
printr-o lege ulterioara sfera subiectilor care urmeaza sa beneficieze de
masuri reparatorii si la persoane carora acest drept le-a fost refuzat de o
lege anterioara, iar "faptul ca acest refuz a fost constatat printr-o
hotarare judecatoreasca anterioara nu poate lega legiuitorul intr-o eterna
negare a dreptului la reparatie". In concluzie, apreciaza ca textele criticate
sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2,
3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 47 alin. (3) si ale art.
48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001,
dispozitii a caror redactare este urmatoarea:
- Art. 47 alin. (3): "In cazul in care persoanei indreptatite i s-a
respins, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, actiunea
privind restituirea in natura a bunului solicitat, termenul de notificare
prevazut la art. 21 alin. (1) curge de la data ramanerii definitive si
irevocabile a hotararii judecatoresti.";
- Art. 48: "Persoanele indreptatite, precum si persoanele vatamate
intr-un drept al lor, carora pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi
li s-au respins, prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile,
actiunile avand ca obiect bunuri preluate in mod abuziv de stat, de organizatii
cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de
natura solutiilor pronuntate, masuri reparatorii in natura sau prin echivalent,
in conditiile prezentei legi."
Autorul exceptiei considera ca dispozitiile art. 47 alin. (3) si ale art.
48 din Legea nr. 10/2001 incalca principiile separatiei puterilor in stat, al
autoritatii de lucru judecat a hotararilor judecatoresti definitive si
irevocabile, precum si cel al neretroactivitatii legii, prevazut de art. 15
alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia <<Legea dispune numai pentru
viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile>>.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, asupra
constitutionalitatii dispozitiilor art. 48 din Legea nr. 10/2001, criticate pe
motiv ca ar incalca principiul autoritatii de lucru judecat a hotararilor
judecatoresti definitive si irevocabile, pronuntate anterior intrarii in
vigoare a acestei legi, precum si principiul separatiei puterilor in stat, s-a
mai pronuntat prin Decizia nr. 149/2003, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 424 din 17 iunie 2003, considerand exceptia ca fiind
neintemeiata.
Instanta constitutionala a retinut ca autoritatea de lucru judecat
"opereaza ca atare in cadrul unui nou proces civil si nu este opozabila
autoritatilor publice chemate sa puna in aplicare legea noua care instituie
masuri reparatorii pentru toti cei ale caror imobile au fost preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, inclusiv pentru cei ale
caror actiuni in revendicare au fost respinse de instantele judecatoresti in
temeiul prevederilor legale in vigoare la data pronuntarii acelor hotarari
judecatoresti. Legea nr. 10/2001 cuprinde reglementari noi in materia
restituirii si da un nou inteles notiunii de <<imobile preluate in mod
abuziv>>. [...] De altfel, nimic nu-l impiedica pe legiuitor sa extinda,
printr-o lege ulterioara, sfera subiectilor care urmeaza sa beneficieze de
masuri reparatorii si la persoane carora acest drept le-a fost refuzat de o
lege anterioara".
Asa fiind, modificarea temeiului juridic al actiunii, respectiv schimbarea
calificarii juridice a starii de fapt, inlatura unul dintre elementele
esentiale ale autoritatii de lucru judecat, si anume identitatea de cauza. Prin
urmare, in situatia in care s-ar naste un nou litigiu, fundamentat juridic pe
noua lege, acesta are o alta cauza decat cea existenta in litigiul anterior,
care, eventual, a avut acelasi obiect si aceleasi parti.
De asemenea, Curtea a mai retinut ca principiul autoritatii de lucru
judecat este destinat sa asigure stabilitatea raporturilor juridice si sa dea
eficienta activitatii instantelor judecatoresti. Astfel, este evident ca ori de
cate ori instanta solutioneaza fondul cauzei, pronuntand o hotarare
judecatoreasca irevocabila, in cazul initierii unui nou litigiu devin
aplicabile prevederile art. 166 din Codul de procedura civila, care prevad ca
"exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de
judecator, chiar inaintea instantelor de recurs".
Atat considerentele, cat si solutiile acestor decizii sunt valabile si in cauza
de fata, neintervenind elemente noi de natura a determina o reconsiderare a
jurisprudentei Curtii Constitutionale.
Analizand criticile de neconstitutionalitate cu privire la art. 47 alin.
(3) din Legea nr. 10/2001, Curtea observa ca aceste dispozitii prevad, in acord
cu art. 48 din aceeasi lege, posibilitatea ca in cazul in care unei persoane i
s-ar respinge, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, actiunea
privind restituirea in natura a bunurilor preluate abuziv, formulata pe baza
dispozitiilor dreptului comun, aceasta nu are inchisa calea procedurii de
restituire potrivit Legii nr. 10/2001. In asemenea cazuri, persoana
indreptatita poate solicita masuri reparatorii in natura sau prin echivalent
pentru imobilele preluate in mod abuziv, termenul de 6 luni de notificare,
prevazut de art. 21 alin. (1) din lege, urmand sa curga de la data ramanerii
definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a respins
actiunea de restituire. Scopul Legii nr. 10/2001 este acela de a repara
prejudiciile suferite de fostii proprietari, prin restituirea in natura a
imobilelor preluate in mod abuziv de catre stat sau, in cazul in care
restituirea nu mai este posibila, prin stabilirea unor masuri reparatorii prin
echivalent.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la
incalcarea principiului neretroactivitatii legii prevazut de art. 15 alin. (2)
din Constitutie, Curtea constata, de asemenea, ca aceasta este neintemeiata.
Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, de exemplu Decizia nr. 330 din 27
noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 59
din 28 ianuarie 2002, a statuat ca o lege nu este retroactiva atunci cand
modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand
suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub
imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva
decat sa reglementeze modul de actiune dupa intrarea ei in vigoare, adica in
domeniul ei propriu de aplicare.
Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin.
(3) si ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala DIONYSOS - S.A. in Dosarul nr.
8.356/2003 al Tribunalului Prahova.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 21 octombrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Maria Bratu