DECIZIE   Nr. 422 din 21 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (3) si ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 92 din 27 ianuarie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (3) si ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "DIONYSOS" - S.A. in Dosarul nr. 8.356/2003 al Tribunalului Prahova.
    La apelul nominal lipsesc partile.
    Procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, aratand ca, asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 48 din Legea nr. 10/2001, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 149/2003 si Decizia nr. 282/2003, statuand ca acest text este constitutional. Atat considerentele, cat si solutia din aceste decizii sunt valabile si in cauza de fata, neintervenind elemente de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 5 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 8.356/2003, Tribunalul Prahova a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (3) si ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "DIONYSOS" - S.A.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 47 alin. (3) si ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 contravin principiului autoritatii de lucru judecat, prin posibilitatea acordata de legiuitor persoanelor carora li s-au respins prin hotarari definitive si irevocabile actiunile avand ca obiect bunuri preluate de catre stat, de a solicita, indiferent de natura solutiilor pronuntate, masuri reparatorii prin echivalent, in conditiile prevazute de Legea nr. 10/2001. Pentru aceleasi motive, sustine autorul exceptiei, este incalcat si principiul separatiei puterilor in stat, precum si principiul neretroactivitatii legii.
    Instanta de judecata apreciaza ca textele criticate sunt constitutionale. In sustinerea acestei opinii arata ca nu poate fi invocata autoritatea de lucru judecat intre o actiune ce isi are temeiul juridic in dispozitiile dreptului comun si o actiune intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, nefiind indeplinita una din conditiile existentei autoritatii de lucru judecat, prevazuta de art. 1201 din Codul civil.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza exceptia ca neintemeiata. Este invocata jurisprudenta Curtii Constitutionale, care, prin Decizia nr. 149/2003, a statuat ca dispozitiile Legii nr. 10/2001, care confera persoanelor indreptatite masuri reparatorii constand in restituirea in natura sau, dupa caz, prin echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, nu afecteaza autoritatea de lucru judecat a hotararilor judecatoresti pronuntate anterior. Aceasta deoarece, pe de o parte, puterea lucrului judecat este o exceptie care opereaza in exclusivitate in domeniul procesual si ea poate fi ridicata numai in fata instantelor judecatoresti, iar pe de alta parte, pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesar sa fie intrunite toate cele trei elemente de identitate: partile, obiectul si cauza. Astfel, potrivit art. 1201 din Codul civil, "este lucru judecat atunci cand a doua cerere are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in contra lor in aceeasi calitate". In aceste conditii autoritatea de lucru judecat este o prezumtie legala si irefragrabila, iar potrivit art. 166 din Codul de procedura civila aceasta este o exceptie peremptorie ce opereaza ca atare in cadrul unui nou proces civil si nu este opozabila autoritatilor publice chemate sa puna in aplicare legea noua care instituie masuri reparatorii pentru toti cei ale caror imobile au fost preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, inclusiv pentru cei ale caror actiuni in revendicare au fost respinse de instantele judecatoresti in temeiul prevederilor legale in vigoare la data pronuntarii acelor hotarari. Legea nr. 10/2001 cuprinde reglementari noi in materia restituirii si da un nou inteles notiunii de "imobile preluate in mod abuziv". Asadar, chiar in situatia in care s-ar naste un nou litigiu, ca urmare a aplicarii legii noi, acesta are o alta cauza si uneori alte parti decat cele existente in litigiul anterior, cu obiect identic. Existenta unei cauze noi este de natura sa elimine autoritatea de lucru judecat. De altfel, nimic nu-l impiedica pe legiuitor sa extinda, printr-o lege ulterioara, sfera subiectilor care urmeaza sa beneficieze de masuri reparatorii si la persoane carora acest drept le-a fost refuzat de o lege anterioara.
    Avocatul Poporului, in punctul sau de vedere, arata ca textele legale criticate nu contravin principiului autoritatii de lucru judecat, intrucat, chiar daca s-ar ivi un nou litigiu ca urmare a aplicarii Legii nr. 10/2001, acesta are o alta cauza si uneori alte parti decat cele existente in litigiul anterior. In acest sens, precizeaza ca, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca nimic nu-l impiedica pe legiuitor sa extinda printr-o lege ulterioara sfera subiectilor care urmeaza sa beneficieze de masuri reparatorii si la persoane carora acest drept le-a fost refuzat de o lege anterioara, iar "faptul ca acest refuz a fost constatat printr-o hotarare judecatoreasca anterioara nu poate lega legiuitorul intr-o eterna negare a dreptului la reparatie". In concluzie, apreciaza ca textele criticate sunt constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 47 alin. (3) si ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, dispozitii a caror redactare este urmatoarea:
    - Art. 47 alin. (3): "In cazul in care persoanei indreptatite i s-a respins, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, actiunea privind restituirea in natura a bunului solicitat, termenul de notificare prevazut la art. 21 alin. (1) curge de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.";
    - Art. 48: "Persoanele indreptatite, precum si persoanele vatamate intr-un drept al lor, carora pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, actiunile avand ca obiect bunuri preluate in mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura solutiilor pronuntate, masuri reparatorii in natura sau prin echivalent, in conditiile prezentei legi."
    Autorul exceptiei considera ca dispozitiile art. 47 alin. (3) si ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 incalca principiile separatiei puterilor in stat, al autoritatii de lucru judecat a hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile, precum si cel al neretroactivitatii legii, prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia <<Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile>>.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 48 din Legea nr. 10/2001, criticate pe motiv ca ar incalca principiul autoritatii de lucru judecat a hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile, pronuntate anterior intrarii in vigoare a acestei legi, precum si principiul separatiei puterilor in stat, s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 149/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 424 din 17 iunie 2003, considerand exceptia ca fiind neintemeiata.
    Instanta constitutionala a retinut ca autoritatea de lucru judecat "opereaza ca atare in cadrul unui nou proces civil si nu este opozabila autoritatilor publice chemate sa puna in aplicare legea noua care instituie masuri reparatorii pentru toti cei ale caror imobile au fost preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, inclusiv pentru cei ale caror actiuni in revendicare au fost respinse de instantele judecatoresti in temeiul prevederilor legale in vigoare la data pronuntarii acelor hotarari judecatoresti. Legea nr. 10/2001 cuprinde reglementari noi in materia restituirii si da un nou inteles notiunii de <<imobile preluate in mod abuziv>>. [...] De altfel, nimic nu-l impiedica pe legiuitor sa extinda, printr-o lege ulterioara, sfera subiectilor care urmeaza sa beneficieze de masuri reparatorii si la persoane carora acest drept le-a fost refuzat de o lege anterioara".
    Asa fiind, modificarea temeiului juridic al actiunii, respectiv schimbarea calificarii juridice a starii de fapt, inlatura unul dintre elementele esentiale ale autoritatii de lucru judecat, si anume identitatea de cauza. Prin urmare, in situatia in care s-ar naste un nou litigiu, fundamentat juridic pe noua lege, acesta are o alta cauza decat cea existenta in litigiul anterior, care, eventual, a avut acelasi obiect si aceleasi parti.
    De asemenea, Curtea a mai retinut ca principiul autoritatii de lucru judecat este destinat sa asigure stabilitatea raporturilor juridice si sa dea eficienta activitatii instantelor judecatoresti. Astfel, este evident ca ori de cate ori instanta solutioneaza fondul cauzei, pronuntand o hotarare judecatoreasca irevocabila, in cazul initierii unui nou litigiu devin aplicabile prevederile art. 166 din Codul de procedura civila, care prevad ca "exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar inaintea instantelor de recurs".
    Atat considerentele, cat si solutiile acestor decizii sunt valabile si in cauza de fata, neintervenind elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.
    Analizand criticile de neconstitutionalitate cu privire la art. 47 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, Curtea observa ca aceste dispozitii prevad, in acord cu art. 48 din aceeasi lege, posibilitatea ca in cazul in care unei persoane i s-ar respinge, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, actiunea privind restituirea in natura a bunurilor preluate abuziv, formulata pe baza dispozitiilor dreptului comun, aceasta nu are inchisa calea procedurii de restituire potrivit Legii nr. 10/2001. In asemenea cazuri, persoana indreptatita poate solicita masuri reparatorii in natura sau prin echivalent pentru imobilele preluate in mod abuziv, termenul de 6 luni de notificare, prevazut de art. 21 alin. (1) din lege, urmand sa curga de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a respins actiunea de restituire. Scopul Legii nr. 10/2001 este acela de a repara prejudiciile suferite de fostii proprietari, prin restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv de catre stat sau, in cazul in care restituirea nu mai este posibila, prin stabilirea unor masuri reparatorii prin echivalent.
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea principiului neretroactivitatii legii prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie, Curtea constata, de asemenea, ca aceasta este neintemeiata. Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, de exemplu Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, a statuat ca o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa reglementeze modul de actiune dupa intrarea ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare.

    Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (3) si ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Societatea Comerciala DIONYSOS - S.A. in Dosarul nr. 8.356/2003 al Tribunalului Prahova.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 21 octombrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu