DECIZIE   Nr. 395 din 12 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 771 din 24 august 2005

    Ion Predescu          - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Aurelia Rusu          - procuror
    Benke Karoly          - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, exceptie ridicata de Aurelia Slabu si altii in Dosarul nr. 10.794/2004 al Tribunalului Cluj - Sectia de litigii de munca, asigurari sociale si contencios administrativ.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca fiind inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, intrucat nu se urmareste constatarea neconstitutionalitatii dispozitiei legale criticate, ci extinderea efectelor acesteia pentru toti procurorii si judecatorii, situatie in care aceasta ar deveni constitutionala.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 28 februarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 10.794/2004, Tribunalul Cluj - Sectia de litigii de munca, asigurari sociale si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, exceptie ridicata de Aurelia Slabu si altii, procurori la parchetele de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca, Tribunalul Cluj si Curtea de Apel Cluj, intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unui litigiu de munca.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca prevederile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 si ale art. 124 alin. (3).
    Autorii exceptiei apreciaza ca acordarea unui spor de 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara numai procurorilor care participa la judecarea infractiunilor de coruptie este discriminatorie, intrucat "nu exista o specializare a procurorilor, asa cum nu exista nici complete specializate pentru solutionarea cauzelor de coruptie sau criminalitate organizata". Totodata, se arata ca "aceste cauze nu necesita o specializare anume nici pentru procurorii care efectueaza supravegherea activitatii de cercetare penala sau urmarire penala proprie ori care participa in sedintele de judecata".
    Se considera ca "nu este admisa o asemenea discriminare in conditiile in care exista un volum mare de munca si pentru procurorii care ancheteaza infractiuni de natura economico-financiara si bancara sau infractiuni contra vietii [...]". In ceea ce priveste aplicarea principiului egalitatii, este invocata Decizia Curtii Constitutionale nr. 89 din 27 februarie 2003.
    Totodata, autorii exceptiei apreciaza ca aceste discriminari aduc atingere independentei magistratilor, avand in vedere ca "independenta [acestora] are si o componenta materiala, financiara, in conditiile in care salariile oricum nu sunt pe masura importantei, complexitatii si solicitarii impuse de aceasta profesie si nu ofera nici o compensatie pentru privatiunile la care sunt supusi magistratii".
    Tribunalul Cluj - Sectia de litigii de munca, asigurari sociale si contencios administrativ apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este intemeiata. In acest sens, se considera ca este incalcat principiul constitutional al egalitatii "pentru ca solutionarea cauzelor de coruptie nu presupune o specializare anume fata de alte categorii de cauze, aceste cauze nu au un grad sporit de dificultate fata de alte cauze [...], nu supun judecatorul cauzei la pericole mai mari decat cele la care este expus procurorul ce instrumenteaza cauza [...] si nu presupun o responsabilitate sporita fata de alte categorii de cauze". In opinia instantei, "simplul fapt ca aceste complete judeca o anumita categorie de cauze nu justifica acordarea unui spor [...]. Altminteri, s-ar putea spune ca judecatorii nu sunt niciodata in situatii identice care sa justifice o salarizare egala".
    De asemenea, instanta considera ca sunt incalcate si dispozitiile constitutionale referitoare la independenta judecatorului, intrucat "independenta materiala este o latura fundamentala a independentei judecatorului", dar si pentru ca "salarizarea judecatorului depinde de presedintele instantei, ceea ce presupune un posibil control asupra activitatii si deciziilor acestuia din partea administratiei instantei". In acest sens, sunt invocate prevederile Principiului 3 pct. 1 lit. b) din Recomandarea R (94) a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, adoptata la 13 octombrie 1994, ale art. 2 si ale art. 13 din Carta Universala a Judecatorului.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere, Guvernul considera ca prevederea legala criticata trebuie coroborata cu dispozitiile Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York in 2003, si ale Conventiei penale privind coruptia din 1999 a Consiliului Europei, conventii ratificate de Romania. Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei prevede, la art. 36, ca in fiecare stat parte trebuie "sa existe unul sau mai multe organisme ori persoane specializate in lupta impotriva coruptiei", iar aceste organisme trebuie sa se bucure de o "independenta necesara [...] pentru a putea exercita eficient functiile lor la adapost de orice influenta necuvenita" si sa dispuna de un personal care "ar trebui sa aiba formarea si resursele adecvate pentru a-si exercita sarcinile". Se mai arata ca dispozitii asemanatoare cuprinde si art. 20 din Conventia penala privind coruptia a Consiliului Europei. In consecinta, Guvernul apreciaza ca dispozitiile criticate "nu numai ca nu incalca prevederile internationale in materie, ci ele reprezinta transpunerea in dreptul intern a unor prevederi internationale privind prevenirea si combaterea coruptiei, pe care Romania este obligata sa le respecte, ca parte semnatara a Conventiei". Tot in acest sens sunt invocate si dispozitiile din Strategia nationala anticoruptie pe perioada 2005 - 2007, precum si Planul de actiune pentru implementarea acestei strategii, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 231/2005, care prevad "pregatirea profesionala specializata a personalului P.N.A., mai ales cu privire la tipologiile cazurilor de coruptie si cooperarea judiciara cu structuri similare din statele membre".
    Guvernul considera ca prevederile criticate nu contravin principiului egalitatii, intrucat "diferentierea de tratament [aplicata] are la baza criterii obiective privind pregatirea profesionala diferita, specializata, o formare anume pentru activitatea de urmarire si judecare a infractiunilor de coruptie, ca si specificul acestor activitati, avand in vedere, printre altele, si tipologiile diferite ale cazurilor de coruptie, ca si specificul cooperarii judiciare intre structurile specializate din sistemul nostru judiciar si structuri similare din alte state".
    Totodata, se apreciaza ca nici critica de neconstitutionalitate privind incalcarea dispozitiilor constitutionale referitoare la independenta judecatorilor nu este intemeiata, intrucat salarizarea judecatorului nu mai depinde de presedintele instantei, avand in vedere ca in urma modificarilor operate prin Hotararea nr. 71/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii asupra Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti, "s-a prevazut ca repartizarea cauzelor se va efectua in sistem informatic, prin programele MJREP sau ECRIS, iar, in cazul in care repartizarea in acest sistem nu se poate aplica, repartizarea cauzelor se efectueaza prin metoda sistemului ciclic". In consecinta, Guvernul arata ca "aceste sisteme functioneaza pe criterii obiective, inlaturand posibilitatea de subiectivism ce ar fi putut s-o manifeste repartizarea de catre presedintele instantei". Totodata, se mai arata ca "in Regulamentul mentionat s-au prevazut o serie de dispozitii amanuntite privind aplicarea criteriului aleatoriu in repartizarea dosarelor pe complete, care constituie garantii ale functionarii obiective a sistemelor de repartizare".
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. Se considera ca principiul egalitatii presupune un tratament juridic diferit la situatii diferite, astfel incat "stabilirea unui tratament juridic diferentiat in cazul categoriilor de personal prevazut de dispozitiile legale criticate reprezinta o optiune a legiuitorului [si este] justificata de complexitatea activitatii desfasurate, precum si de necesitatea instituirii unor masuri imediate pentru intarirea capacitatii Parchetului National Anticoruptie ca parchet specializat in combaterea infractiunilor de coruptie".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 503/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002. Anterior sesizarii Curtii, dispozitiile art. 28 alin. (4) au fost modificate prin prevederile art. IV pct. 15 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 27 aprilie 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 601/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004. Asadar, Curtea constata ca autorii exceptiei, in mod gresit, au invocat neconstitutionalitatea art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002. In realitate, exceptia priveste dispozitiile art. 28 alin. (5) din ordonanta, care au urmatorul cuprins:
    "Personalul prevazut la alin. (1), judecatorii care compun completele de judecata specializate in infractiunile de coruptie - potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare -, procurorii care participa la judecarea acestor cauze, presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, adjunctii sai si procurorii din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie beneficiaza de un spor de 40% la indemnizatia de incadrare bruta lunara. Personalul din Parchetul National Anticoruptie prevazut la alin. (2) si (3) beneficiaza de un spor de 30% pentru activitatea specializata de combatere a infractiunilor de coruptie pe care o desfasoara."
    Personalul la care se refera alin. (1) al art. 28 il constituie procurorii din cadrul Parchetului National Anticoruptie.
    Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei sunt art. 16 si art. 124 alin. (3). Curtea observa ca autorii exceptiei invoca in sustinerea acesteia intregul text constitutional al art. 16, insa, in realitate, acestia se refera doar la alin. (1) al art. 16 din Constitutie. Aceste texte constitutionale au urmatorul cuprins:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
    - Art. 124 alin. (3): "Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
    In esenta, se sustine ca art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 creeaza o discriminare intre procurorii si judecatorii carora li se acorda sporul de 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara si cei care nu primesc acest spor. In consecinta, in opinia autorilor sesizarii, pentru a fi constitutionala, reglementarea criticata ar trebui aplicata, sub aspectul sporului, tuturor procurorilor si judecatorilor.
    Cu privire la acest aspect, Curtea constata ca potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, "fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
    Ca atare, Curtea retine ca nu are competenta de a completa prevederea legala potrivit careia sporul de 40% se aplica numai anumitor magistrati, ci intra in competenta exclusiva a legiuitorului adoptarea unor prevederi legale care sa instituie anumite discriminari pozitive. Justificarea instituirii acestui spor, in conditiile in care nu exista specializari pentru anumite categorii de magistrati, cum sunt judecatorii care compun completele de judecata specializate in infractiunile de coruptie sau procurorii care participa la judecarea acestor cauze, reprezinta o problema de legiferare, iar nu una de constitutionalitate. In aceeasi ordine de idei, acordarea acestui spor si judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si procurorilor de la parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se inscrie in aceeasi competenta de legiferare, Curtea Constitutionala neputandu-se erija intr-un "legislator pozitiv".
    In acest sens a statuat Curtea prin Decizia nr. 328 din 21 iunie 2005, nepublicata inca, ale carei considerente isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, exceptie ridicata de Aurelia Slabu si altii in Dosarul nr. 10.794/2004 al Tribunalului Cluj - Sectia de litigii de munca, asigurari sociale si contencios administrativ.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 12 iulie 2005.

                        PRESEDINTE,
                       ION PREDESCU

                              Magistrat asistent,
                              Benke Karoly