DECIZIE Nr. 39 din 7 februarie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43^1 din
Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, dispozitii
preluate in art. 44 al Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe
venit, precum si la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103
alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 298 din 7 mai 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla cauza, repusa pe rol, privind solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr.
73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului
nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, precum si a exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecatoreasca, republicata.
Exceptia a fost ridicata in Dosarul nr. 688/2001 al Curtii Supreme de
Justitie - Sectia de contencios administrativ de Elena Cean, Virgil Firuleasa,
Dumitru Gazetovici, Marin Popa, Netty Topala, Benedict Sarbu, Elena Hogea,
Cornel Badoiu, Georgeta Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Elena
Osipenco, Eugenia Popa-Lohan, Raul Petrescu, Constanta Patrichi, Alexandrina
Savin, Iulia Talvescu, Ovidiu Zarnescu, Ecaterina Vorobciuc, Maria Rosu, Maria
Nadia Hirsch, Maria Tipu, Dimitrie Popescu, Viorica Radu, Dimitrie Onica,
Nicolaie Cioflec si Elena Tofan, iar in Dosarul nr. 548/2001 al Curtii de Apel
Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, de Elena Cean, Cornel Badoiu,
Nicoleta Kernbach, Georgeta Gainuse, Benedict Sarbu, Nicolaie Cioflec, Georgeta
Firuleasa, Virgil Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Dumitru
Gazetovici, Viorica Radu, Marin Popa, Eugenia Popa-Lohan, Constanta Patrichi,
Iulia Talvescu, Eleonora Mos, Tatiana Manu, Netty Topala, Nadia Hirsch, Sofia
Cazacu, Dumitru Martinescu, Eugen Calomfirescu, Cornel Teodorescu, Toma Dobre,
Nicolaie Popa, Constantin Popescu si Vasile Benea.
In sedinta din 15 ianuarie 2002, cand au avut loc dezbaterile, Curtea a
dispus conexarea Dosarului nr. 207C/2001 la Dosarul nr. 141C/2001, care a fost
primul inregistrat, constatand ca intre exceptiile de neconstitutionalitate
ridicate in cele doua dosare exista o stransa legatura, urmand sa se pronunte
prin decizia de fata asupra celor doua exceptii de neconstitutionalitate. In
aceeasi sedinta Curtea a amanat pronuntarea pentru 22 ianuarie 2002, data la
care a dispus repunerea cauzei pe rol pentru data de 7 februarie 2002, avand in
vedere ca in completul de 7 membri ai Curtii, care a participat la dezbaterile
in fond si la deliberare, nu s-a putut lua o decizie.
La apelul nominal se prezinta Dumitru Gazetovici, Eugen Calomfirescu, Elena
Cean, Toma Dobre, Constanta Patrichi, Nicolaie Popa, Benedict Sarbu si Netty
Topala, autori ai exceptiei, lipsind ceilalti autori, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Este, de asemenea, prezent Ministerul Finantelor Publice, prin consilier
juridic Nicoleta Negut, lipsind Guvernul Romaniei, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, autorii exceptiilor, prezenti la
dezbateri, solicita admiterea acesteia, aratand ca isi mentin concluziile
prezentate cu ocazia dezbaterilor in sedinta publica din data de 15 ianuarie
2002. In sustinere depun note scrise.
Reprezentantul Ministerului Finantelor Publice solicita respingerea
exceptiilor, invocand jurisprudenta Curtii, care s-a mai pronuntat in legatura
cu constitutionalitatea textelor de lege criticate.
Reprezentantul Ministerului Public, luand cuvantul pe fondul cauzei, pune
concluzii de respingere a exceptiilor, aratand ca dispozitiile legale criticate
nu contravin prevederilor constitutionale. Astfel, art. 103 alin. 1 din Legea
nr. 92/1992, republicata, reglementeaza modul de calcul al pensiei
magistratilor, fara a cuprinde vreo prevedere referitoare la impozitarea
acestor pensii. Pe de alta parte se arata ca pensiile pentru celelalte
categorii de salariati, cu exceptia cadrelor militare, se stabilesc in
conformitate cu dispozitiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii si alte drepturi de asigurari sociale, acest sistem fiind organizat pe
baza anumitor principii, printre care si cel al solidaritatii. Or, pentru
magistrati, o parte din pensie se suporta de la bugetul de stat. Cu privire la
dispozitiile art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 se arata ca asupra
constitutionalitatii acestor dispozitii Curtea Constitutionala s-a pronuntat
prin deciziile nr. 173 din 23 mai 2001 si nr. 190 din 19 iunie 2001, statuand
ca ele nu contravin prevederilor constitutionale. In concluzie solicita
respingerea exceptiilor, intrucat nu au intervenit elemente noi care sa
determine modificarea jurisprudentei Curtii.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 12 martie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 688/2001,
Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text
introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea
si completarea Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit,
exceptie ridicata de Elena Cean, Virgil Firuleasa, Dumitru Gazetovici, Marin
Popa, Netty Topala, Benedict Sarbu, Elena Hogea, Cornel Badoiu, Georgeta
Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Elena Osipenco, Eugenia Popa-Lohan,
Raul Petrescu, Constanta Patrichi, Alexandrina Savin, Iulia Talvescu, Ovidiu
Zarnescu, Ecaterina Vorobciuc, Maria Rosu, Maria Nadia Hirsch, Maria Tipu,
Dimitrie Popescu, Viorica Radu, Dimitrie Onica, Nicolaie Cioflec si Elena
Tofan.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca
prin actele normative criticate "a fost abrogat art. 7 din Legea nr.
3/1977, precum si art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, in care se
mentiona ca <<nu sunt impozabile pensiile de orice fel>> (art. 5
lit. d)". In opinia autorilor exceptiei este "inadmisibil ca in
privinta pensiilor cuvenite pensionarilor sa se aplice dubla impozitare",
intrucat se incalca dispozitiile art. 53 alin. (1) din Constitutie, conform
carora "cetatenii au obligatia sa contribuie prin impozite si prin taxe la
cheltuieli publice pe baza principiului <<asezarii juste a sarcinilor
fiscale>>", iar alin. 3 al aceluiasi text constitutional prevede ca
"orice alte prestatii sunt interzise [...]". Un alt argument privind
neconstitutionalitatea dispozitiilor legale criticate, invocat de autorii
exceptiei, se refera la faptul ca, "din punctul de vedere al
magistratilor, Guvernul nu avea competenta sa modifice o lege organica,
respectiv Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecatoreasca, deoarece
singurul organ competent este Parlamentul Romaniei (art. 72 alin. (3) lit.
h)".
De asemenea, prin Incheierea din 19 aprilie 2001, pronuntata in Dosarul nr.
548/2001, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul
pe venit, text introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000
pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind
impozitul pe venit, precum si a dispozitiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, exceptie ridicata de
Elena Cean, Cornel Badoiu, Nicoleta Kernbach, Georgeta Gainuse, Benedict Sarbu,
Nicolaie Cioflec, Georgeta Firuleasa, Virgil Firuleasa, Adriana Donciu,
Clemansa Enache, Dumitru Gazetovici, Viorica Radu, Marin Popa, Eugenia Popa-Lohan,
Constanta Patrichi, Iulia Talvescu, Eleonora Mos, Tatiana Manu, Netty Topala,
Nadia Hirsch, Sofia Cazacu, Dumitru Martinescu, Eugen Calomfirescu, Cornel
Teodorescu, Toma Dobre, Nicolaie Popa, Constantin Popescu si Vasile Benea.
In motivarea acestei exceptii de neconstitutionalitate se sustine, in
esenta, ca prevederile art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, text
introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, potrivit carora
sunt impozitate toate pensiile, creeaza o situatie discriminatorie intre
pensiile magistratilor si celelalte pensii din sistemul asigurarilor sociale de
stat, datorita modului de calcul al acestora. Astfel, in timp ce, potrivit
prevederilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicata, pensiile de
serviciu ale magistratilor se stabilesc in functie de venitul net, celelalte
pensii din sistemul asigurarilor sociale de stat se stabilesc in raport cu
venitul brut realizat. Se considera astfel, in opinia autorilor exceptiilor, ca
se incalca prevederile art. 43 alin. (2), art. 49 si 53 din Constitutie.
Un alt argument privind neconstitutionalitatea dispozitiilor legale
criticate, invocat de autorii exceptiei, se refera la faptul ca "Modul in
care a fost modificata Legea nr. 92/1992, prin dispozitiile luate de Guvern,
constituie o flagranta incalcare a unei legi organice cum este legea de
organizare judecatoreasca".
Exprimandu-si opinia, Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios
administrativ, considera ca exceptia nu este intemeiata, ambele acte normative
"fiind in acord cu prevederile Constitutiei"; Curtea de Apel
Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, considera ca exceptia este
intemeiata, textele criticate contravenind dispozitiilor art. 138, 49 si art.
53 alin. (3) din Constitutie. Se mai arata ca Legea nr. 92/1992 este o lege
organica ce nu putea fi modificata decat tot printr-o lege organica,
"intrucat in materia legilor organice nu exista delegare legislativa
potrivit art. 114 din Constitutie".
Guvernul considera neintemeiate exceptiile de neconstitutionalitate,
aratand, in esenta, pe de o parte, ca "prevederile ce reglementeaza
regimul de impunere a pensiilor nu vin in contradictie cu dispozitiile
constitutionale ale art. 53 alin. (1), incidente in materie si care stabilesc:
<<Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la
cheltuielile publice>>, Constitutia nefacand diferentieri din punct de
vedere al subiectilor impozabili, intre salariati si pensionari". Pe de
alta parte, se arata ca art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 nu
contravine textelor constitutionale invocate, "ci reglementeaza, la nivel
de lege, continutul si limitele acestui tip de drept, ceea ce nu poate fi
considerat ca un argument de neconstitutionalitate".
Potrivit punctului de vedere al Guvernului "Nici sustinerile de
principiu privind neconstitutionalitatea actelor normative emise de Guvern in
temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie nu pot fi primite, intrucat
Constitutia Romaniei nu contine dispozitii exprese interdictive privind
modificarea, completarea sau abrogarea totala sau partiala printr-o ordonanta
de urgenta a unei legi organice, iar abilitarea Guvernului de a emite astfel de
reglementari este data de insasi Constitutia Romaniei, potrivit art. 114 alin.
(4)".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de
vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele
intocmite de judecatorii-raportori, sustinerile partilor prezente, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.
Obiectul celor doua exceptii de neconstitutionalitate conexate, asa cum
rezulta din incheierile de sesizare, precum si din concluziile scrise depuse la
cele doua instante, il constituie dispozitiile art. 43^1 din Ordonanta
Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, precum si
dispozitiile art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, republicata, dispozitii ce au urmatoarea redactare:
- Art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999: "(1) Este impozabila
totalitatea veniturilor nete, incasate cu titlu de pensie de catre
contribuabili, platite atat din fonduri constituite prin contributii
obligatorii la un sistem de asigurare sociala, cat si cele primite cu titlu de
pensie finantata de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care
depaseste suma de 2.000.000 lei pe luna.
(2) Venitul net din pensie reprezinta diferenta dintre venitul brut din pensie
si contributia pentru asigurarile sociale de sanatate.
(3) Venitul brut din pensie reprezinta sumele platite cu titlu de pensii de
asigurari sociale de stat si, dupa caz, pensii platite din bugetul de stat,
pensii suplimentare inclusiv majorarea acordata pentru asigurari sociale de
sanatate.
(4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma
veniturilor nete din pensii calculate potrivit alin. (2) a unei sume fixe
neimpozabile lunare de 2.000.000 lei.";
- Art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicata: "Magistratii cu
o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiaza, la implinirea
varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din venitul
net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul de
stabilitate in magistratura, avute la data pensionarii."
Textele constitutionale invocate in motivarea exceptiei sunt urmatoarele:
- Art. 43 alin. (2): "Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de
maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la
ajutor de somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege.";
- Art. 49: (1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi
restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit
de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
- Art. 53: "(1) Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si
prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impunere trebuie sa asigure asezarea justa a
sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin
lege, in situatii exceptionale.";
- Art. 114 alin. (1): "Parlamentul poate adopta o lege speciala de
abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul
legilor organice."
I. Analizand criticile de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile
art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text
introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea
si completarea Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit,
Curtea constata ca art. 85 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind
impozitul pe venit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
435 din 3 august 2001, abroga expres, incepand cu data intrarii in vigoare a
Ordonantei Guvernului nr. 7/2001, respectiv la data de 1 ianuarie 2002, atat
Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, cat si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
87/2000.
Cu privire la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a unei
dispozitii legale modificate ulterior ridicarii exceptiei, prin Decizia
Plenului nr. III din 31 octombrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea Constitutionala a
statuat ca in cazul in care dupa invocarea unei exceptii in fata instantelor
judecatoresti prevederea legala supusa controlului a fost modificata, Curtea
Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii prevederii legale in
noua sa redactare numai daca solutia legislativa din legea sau ordonanta
modificata este, in principiu, aceeasi cu cea dinaintea modificarii.
Curtea constata ca, in esenta, textul art. 43^1 din Ordonanta Guvernului
nr. 73/1999 a fost preluat de art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, cu
exceptia plafonului de la care urmeaza a fi impozitate pensiile, textul
respectiv avand urmatorul cuprins: "(1) Este impozabila totalitatea
veniturilor nete, incasate cu titlu de pensie de catre contribuabili, platite
atat din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de
asigurare sociala, cat si cele primite cu titlu de pensie finantata de la
bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depaseste suma de 5.000.000
lei pe luna.
(2) Venitul net din pensie reprezinta diferenta dintre venitul brut din
pensie si contributia pentru asigurarile sociale de sanatate.
(3) Venitul brut din pensie reprezinta sumele platite cu titlu de pensii de
asigurari sociale de stat si, dupa caz, pensii platite din bugetul de stat,
pensii suplimentare inclusiv majorarea acordata pentru asigurari sociale de
sanatate.
(4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma
veniturilor nete din pensii, calculate potrivit alin. (2), a unei sume fixe
neimpozabile lunare de 5.000.000 lei."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, in raport cu redactarea
cuprinsa in Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, Curtea constata ca solutia
legislativa criticata de autorii exceptiei, si anume impozitarea pensiilor,
este mentinuta. Prin urmare Curtea va analiza constitutionalitatea
dispozitiilor art. 44 din aceasta ordonanta in vigoare.
Asupra solutiei legislative criticate, cuprinsa initial in dispozitiile
art. 43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text
introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea
si completarea Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit,
Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 190 din 19 iunie
2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 577 din 14
septembrie 2001, prin Decizia nr. 173 din 23 mai 2001, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 500 din 24 august 2001, si prin Decizia nr.
251 din 18 septembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 51 din 24 ianuarie 2002. Prin deciziile pronuntate Curtea
Constitutionala a stabilit ca aceste dispozitii legale sunt constitutionale si
a respins exceptiile ridicate.
Astfel, in considerentele Deciziei nr. 251/2001 Curtea a retinut ca art.
43^1 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 nu se refera la impozitarea pensiilor
magistratilor, ci la impozitarea tuturor categoriilor de venituri nete incasate
cu titlu de pensie, conform Legii fundamentale care consacra obligatia
cetateneasca de a contribui la constituirea fondurilor banesti. Ca atare,
dispozitiile constitutionale cuprinse la art. 53 alin. (1) prevad ca
"Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la
cheltuielile publice", iar cele cuprinse la art. 138 alin. (1) prevad ca
"Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale
bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". In
aceeasi decizie Curtea a mai stabilit ca sumele retinute din salarii cu titlu
de contributie si culese la fondul asigurarilor sociale nu raman in
proprietatea contribuabililor, ci ele intra in buget si se redistribuie,
potrivit legii, persoanelor indreptatite, sub forma de pensii sau de ajutoare
sociale. Aceasta optiune a legiuitorului isi gaseste fundamentul constitutional
in dispozitiile art. 1 alin. (3), care proclama statul roman ca stat social, cu
toate obligatiile ce ii revin acestuia in privinta asigurarii unui trai decent
tuturor categoriilor sociale. Impozitarea de catre legiuitor a pensiilor mai
mari de 2.000.000 lei constituie, in lumina acestei jurisprudente a Curtii
Constitutionale, o masura sociala prin care se majoreaza bugetul public
national, care, potrivit art. 137 alin. (1) din Constitutie, cuprinde printre
altele si bugetul asigurarilor sociale de stat.
Solutia adoptata si considerentele avute in vedere in aceasta decizie sunt
valabile si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi care sa
determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii. Aceasta cu atat mai mult cu
cat in prezent plafonul de la care pensiile sunt impozitate a fost ridicat de
la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, ceea ce, in mod evident, este in favoarea
tuturor pensionarilor, inclusiv a fostilor magistrati.
II. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
republicata, Curtea constata ca la data ridicarii exceptiei (19 aprilie 2001)
textul acestui articol avea urmatoarea redactare, ca urmare a modificarii prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113 din 29 iunie 2000: "Magistratii
cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiaza, la implinirea
varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din
castigul salarial net lunar rezultat din salariul de baza, sporul pentru
vechime in munca, sporul pentru stabilitate, precum si din alte sporuri si indemnizatii
cu caracter permanent avute la data pensionarii, din care s-au dedus sumele
prevazute de lege de reglementarile legale privind impozitul pe salarii".
Ulterior, prin Legea nr. 355 din 10 iulie 2001, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001, a fost respinsa
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/2000, astfel ca textul art. 101 alin.
3 in vigoare are urmatorul cuprins: "Magistratii cu o vechime de cel putin
25 de ani in magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege,
de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul
de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul de stabilitate in
magistratura, avute la data pensionarii".
Curtea constata ca solutia legislativa criticata de autorii exceptiei, si
anume modul de calcul al pensiilor magistratilor, prin luarea in considerare a
salariului net, este mentinuta. Prin urmare Curtea va analiza
constitutionalitatea dispozitiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992,
republicata, in vigoare, fara modificarile aduse de Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 113/2000.
Autorii exceptiei critica acest text pe motiv ca Legea nr. 92/1992 este o
lege organica ce nu putea fi modificata decat tot printr-o lege organica, "intrucat
in materia legilor organice nu exista delegare legislativa potrivit art. 114
din Constitutie".
Curtea constata ca aceasta critica de neconstitutionalitate este
neintemeiata, textul art. 114 alin. (1), care reglementeaza delegarea
legislativa prin abilitarea Guvernului de catre Parlament prin lege speciala de
a emite ordonante, nefiind relevant in cauza. Aceasta deoarece, pe de o parte,
prin Legea nr. 355 din 10 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001, Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 113/2000, care modificase textul art. 103 alin. 1 din Legea nr.
92/1992, a fost respinsa. Pe de alta parte, critica de neconstitutionalitate nu
ar putea fi primita nici in ipoteza in care Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 113/2000 ar fi fost mentinuta in vigoare. Curtea Constitutionala a statuat
constant in jurisprudenta sa, de exemplu in Decizia nr. 15 din 25 ianuarie
2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 14
iunie 2000, si in Decizia nr. 102 din 6 iunie 2000, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, ca prin ordonante de
urgenta se poate reglementa chiar si in domeniul legilor organice, restrictia
prevazuta la art. 114 alin. (1) din Constitutie nefiind aplicabila decat in
cazul ordonantelor emise in temeiul unei legi speciale de abilitare.
Autorii exceptiei mai sustin ca se creeaza o situatie discriminatorie intre
pensiile magistratilor si celelalte pensii din sistemul asigurarilor sociale de
stat datorita modului de calcul al acestora. Astfel, potrivit prevederilor art.
103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicata, pensiile de serviciu ale
magistratilor se stabilesc in functie de venitul net, iar celelalte pensii din
sistemul asigurarilor sociale de stat se stabilesc in raport cu venitul brut
realizat.
Curtea constata ca aceste critici sunt neintemeiate, intrucat art. 103
alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicata, reglementeaza conditiile de
acordare a pensiilor de serviciu pentru magistrati, precum si modul de calcul
al acestora, fara sa faca nici un fel de referire la impozitarea acestora.
Curtea retine, de asemenea, ca reglementarea modului de calcul al pensiei,
determinarea categoriilor de venituri supuse impozitarii si a conditiilor de
impozitare intra in atributiile exclusive ale legiuitorului. Pe de alta parte,
reglementarea diferita a modului de calcul al pensiilor de serviciu ale
magistratilor este justificata obiectiv si rational, tinandu-se seama ca aceste
pensii de serviciu reprezinta o categorie speciala de pensii, care se
deosebeste esential, inclusiv prin modul de calcul si prin cuantum, de pensia
reglementata prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale.
De altfel, asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 103 alin. 1 din
Legea nr. 92/1992, republicata, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin
Decizia nr. 81 din 25 aprilie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 383 din 15 august 2000, statuand ca aceste dispozitii sunt
constitutionale.
Atat considerentele, cat si solutia pronuntata in aceasta decizie isi
pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, neintervenind elemente noi de
natura sa duca la reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
Pentru motivele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c),
al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43^1 din
Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, dispozitii
preluate in art. 44 al Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe
venit, exceptie ridicata de Elena Cean, Virgil Firuleasa, Dumitru Gazetovici,
Marin Popa, Netty Topala, Benedict Sarbu, Elena Hogea, Cornel Badoiu, Georgeta
Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Elena Osipenco, Eugenia Popa-Lohan,
Raul Petrescu, Constanta Patrichi, Alexandrina Savin, Iulia Talvescu, Ovidiu
Zarnescu, Ecaterina Vorobciuc, Maria Rosu, Maria Nadia Hirsch, Maria Tipu,
Dimitrie Popescu, Viorica Radu, Dimitrie Onica, Nicolaie Cioflec si Elena Tofan
in Dosarul nr. 688/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios
administrativ.
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43^1 din
Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, dispozitii
preluate in art. 44 al Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe
venit, precum si ale art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, republicata, exceptie ridicata de Elena Cean, Cornel Badoiu,
Nicoleta Kernbach, Georgeta Gainuse, Benedict Sarbu, Nicolaie Cioflec, Georgeta
Firuleasa, Virgil Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Dumitru
Gazetovici, Viorica Radu, Marin Popa, Eugenia Popa-Lohan, Constanta Patrichi,
Iulia Talvescu, Eleonora Mos, Tatiana Manu, Netty Topala, Nadia Hirsch, Sofia
Cazacu, Dumitru Martinescu, Eugen Calomfirescu, Cornel Teodorescu, Toma Dobre,
Nicolaie Popa, Constantin Popescu si Vasile Benea in Dosarul nr. 548/2001 al
Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 7 februarie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu