Decizia Nr.380 din 26.04.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi art. 50¹ alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Iulia Cheţianu în Dosarul nr. 21.859/211/2009 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 872D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.087D/2011, nr. 1.292D/2011 şi nr. 207D/2012, în care au fost invocate excepţii de neconstituţionalitate cu un obiect parţial identic, excepţii invocate de Ianos Balint şi Elisabeta Balint în Dosarul nr. 23.211/211/2009 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă, de către Ioan-Arpad Szabo şi Lidia Szabo în Dosarul nr. 3.961/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă, precum şi de Virgil Marin şi Liliana Maltezeanu în Dosarul nr. 17.574/3/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, în Dosarul nr. 1.292D/2011, autorii excepţiei de neconstituţionalitate Ioan-Arpad Szabo şi Lidia Szabo au depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea acesteia.Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor nr. 872D/2011, nr. 1.087D/2011, nr. 1.292D/2011 şi nr. 207D/2012.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.087D/2011, nr. 1.292D/2011 şi nr. 207D/2012 la Dosarul nr. 872D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea civilă nr. 105/CC/A/2011 din 14 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 21.859/211/2009, şi Încheierea din 20 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 23.211/211/2009, Tribunalul Cluj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi art. 50¹ alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.Prin Încheierea din 2 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.961/211/2009, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50¹ din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 1/2009.Prin Încheierea din 22 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 17.574/3/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 şi 50¹ din Legea nr. 10/2001.Excepţia a fost ridicată de Iulia Cheţianu, Ianos Balint, Elisabeta Balint, Ioan-Arpad Szabo, Lidia Szabo, Virgil Marin şi Liliana Maltezeanu în cauze având ca obiect plângeri formulate în temeiul Legii nr. 10/2001.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că „prevederile de lege criticate stabilesc un regim diferenţiat şi în mod evident discriminatoriu între cetăţenii români, foştii proprietari ai imobilelor dobândite în temeiul Legii nr. 112/1995, cu respectarea sau, dimpotrivă, cu eludarea prevederilor acestei legi, în sensul că prima categorie de foşti proprietari este îndreptăţită la restituirea preţului de piaţă al imobilelor pentru care li s-a desfiinţat dreptul de proprietate prin hotărâri irevocabile, în vreme ce foştii proprietari al căror drept de proprietate a fost desfiinţat prin hotărâri ca urmare a eludării prevederilor Legii nr. 112/1995 sunt îndreptăţiţi la restituirea preţului actualizat al acestor imobile.“De asemenea, autorii excepţiei consideră că, criteriul în funcţie de care legiuitorul a înţeles să reglementeze valoarea despăgubirilor este culpa cumpărătorilor prin nerespectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare. Numai că, susţin aceştia, desfiinţarea contractelor de vânzare-cumpărare pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 nu s-a datorat culpei exclusive a cumpărătorilor, ci şi culpei statului român.Tribunalul Cluj - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în dosarele Curţii Constituţionale nr. 872D/2011 şi nr. 1.087D/2011, în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că prin textele de lege criticate din Legea nr. 10/2001 legiuitorul a avut în vedere restituirea preţului de piaţă al imobilelor, conform standardelor internaţionale de evaluare, doar în cazul proprietarilor ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995. Principiul egalităţii impune aplicarea aceluiaşi tratament juridic unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, or, cele două categorii de persoane nu se află în aceeaşi situaţie juridică. Ca atare, instanţa apreciază că reglementarea criticată nu contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi art. 52 din Constituţie.Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.292D/2011, în sensul că prevederile de lege criticate nu încalcă principiile consacrate prin dispoziţiile art. 15, art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) şi (3) din Legea fundamentală, nu aduc atingere principiului de drept „restitutio in integrum“ şi nici principiului răspunderii civile delictuale proporţionale cu culpa, în situaţia culpei comune, după cum nu încalcă nici dreptul de proprietate ori cel de moştenire.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi-a exprimat opinia în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 207D/2012, în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituţionale. În acest sens, este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume deciziile nr. 658/2010, nr. 1.002/2010, nr. 1.561/2010 sau nr. 149/2011.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 50 şi 50¹ din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.Textele de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 50: „(1) Cererile sau acţiunile în justiţie, precum şi transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi şi de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru.
(2) Cererile sau acţiunile în justiţie privind restituirea preţului actualizat plătit de chiriaşii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sunt scutite de taxe de timbru.(2¹) Cererile sau acţiunile în justiţie având ca obiect restituirea preţului de piaţă al imobilelor, privind contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, care au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, sunt scutite de taxele de timbru. (3) Restituirea preţului prevăzut la alin. (2) şi (2¹) se face de către Ministerul Economiei şi Finanţelor din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare.“;

– Art. 50¹: „(1) Proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile au dreptul la restituirea preţului de piaţă al imobilelor, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare. (2) Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin expertiză.“Autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 46 privind dreptul la moştenire şi art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. De asemenea, apreciază că textele de lege criticate contravin şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi convenţie, precum şi principiului restitutio in integrum şi principiului răspunderii civile delictuale proporţionale cu culpa, în situaţia culpei comune. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens, fiind, de exemplu, Decizia nr. 149 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 15 aprilie 2011, Decizia nr. 1.372 din 18 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 13 decembrie 2011, sau Decizia nr. 1.452 din 3 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 13 ianuarie 2012, prin care s-a statuat că acestea sunt constituţionale. Astfel, cu privire la pretinsa contrarietate faţă de dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece textul legal criticat nu ocroteşte în mod egal dreptul de proprietate dobândit de foştii chiriaşi în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, şi dreptul de proprietate dobândit prin nerespectarea cerinţelor legii sau chiar prin fraudarea ei, Curtea a constatat că aceasta este nefondată. În acest sens, Curtea a reţinut că principiul egalităţii impune aplicarea aceluiaşi tratament juridic unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică. Or, este evident că, în speţă, persoanele menţionate se află în situaţii juridice diferite. Este, deci, echitabilă soluţia ca prima categorie să beneficieze de plata unor despăgubiri ca urmare a desfiinţării pe cale judecătorească a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în mod valabil, la preţul de piaţă al imobilelor, care să permită cumpărarea unor noi locuinţe, având în vedere că, la data dobândirii lor, cumpărătorii au plătit preţul lor real. În ceea ce priveşte a doua categorie de persoane, care au încheiat contracte de vânzare-cumpărare cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, acestea sunt lovite de nulitate absolută şi, ca atare, şi despăgubirile obţinute sunt diferite de prima categorie. În ceea ce priveşte susţinerea autorilor excepţiei, referitoare la faptul că desfiinţarea contractelor de vânzare-cumpărare, încheiate cu încălcarea prevederilor Legii nr. 112/1995, nu s-a datorat culpei exclusive a cumpărătorilor, ci şi culpei concurente a statului român, în jurisprudenţa sa în materie, Curtea a statuat că „împrejurarea că persoana interesată, deşi cunoştea sau ar fi trebuit să cunoască prevederile Legii nr. 112/1995 cu privire la condiţiile de înstrăinare a imobilelor cu destinaţia de locuinţă, precum şi consecinţele juridice ale nerespectării acestora, nu s-a conformat exigenţelor legale dă expresie propriei sale culpe, iar, potrivit principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans, lipseşte de îndreptăţire critica reglementării în cauză.“ De asemenea, prin Decizia nr. 388 din 12 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 29 august 2005, Curtea a reţinut că, în conflictul de interese legitime dintre adevăratul proprietar şi subdobânditorul de bună-credinţă al bunului său imobil, a fost preferat cel din urmă. Recunoaşterea prevalenţei interesului subdobânditorului de bună-credinţă a fost impusă - în baza unor raţiuni cu o aplicare mult mai largă şi care au creat un adevărat principiu - de preocuparea pentru asigurarea securităţii circuitului civil şi a stabilităţii raporturilor juridice. Din punct de vedere juridic, soluţia şi-a aflat suport în principiul validităţii aparenţei în drept, a cărui esenţă este exprimată prin adagiul error communis facit jus. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 şi 50¹ din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Iulia Cheţianu, Ianos Balint şi Elisabeta Balint în dosarele nr. 21.859/211/2009 şi nr. 23.211/211/2009 ale Tribunalului Cluj - Secţia civilă, de Ioan-Arpad Szabo şi Lidia Szabo în Dosarul nr. 3.961/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă, precum şi de Virgil Marin şi Liliana Maltezeanu în Dosarul nr. 17.574/3/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 aprilie 2012. PREŞEDINTE, PETRE LĂZĂROIU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora