DECIZIE   Nr. 379 din 14 octombrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400^1 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 785 din  7 noiembrie 2003

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Paula C. Pantea          - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400^1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Al Athamnah Hussein in Dosarul nr. 1.147/2003 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, sustinand ca textul de lege criticat protejeaza interesele patrimoniale ale proprietarului, oferind in acelasi timp suficiente garantii pentru creditori de a-si valorifica drepturile.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 25 martie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 1.147/2003, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400^1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Al Athamnah Hussein.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum reiese din incheierea instantei de judecata prin care a fost sesizata Curtea, se arata ca art. 400^1 din Codul de procedura civila incalca prevederile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, intrucat acorda posibilitatea contestatorilor de a solicita partajul bunurilor comune pe calea contestatiei la executare si atribuirea bunului catre un coproprietar, creditorul putand urmari numai sulta stabilita, ceea ce este, in opinia autorului exceptiei, aproape imposibil.
    Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti apreciaza ca, in urma solutionarii partajului, creditorul pastreaza posibilitatea fie de a urmari intregul bun care a facut obiectul partajului, daca acesta a fost atribuit debitorului, fie sulta la care a fost obligat coproprietarul nedebitor caruia i-a fost atribuit bunul, fie pretul obtinut din vanzarea intregului imobil.
    Sub acest aspect, principiul egalitatii in drepturi este respectat atat in ceea ce ii priveste pe coproprietarii nedebitori, cat si pe creditorii aflati in posesia titlului executoriu. In sprijinul acestei idei sunt si dispozitiile art. 493 din Codul de procedura civila, potrivit carora creditorii personali ai unui debitor coproprietar nu pot sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in proprietate comuna si trebuie sa ceara mai intai imparteala acestora, scopul evident al unor asemenea dispozitii legale constand in evitarea crearii de prejudicii coproprietarilor nedebitori care ar putea fi lezati in drepturile lor asupra bunurilor. Instanta are in vedere si prevederile art. 371^3 din Codul de procedura civila, care consacra caracterul unipatrimonial al executarii silite, potrivit caruia pot face obiectul executarii silite numai bunurile debitorului, in masura necesara realizarii creantei creditorului.
    In concluzie, instanta apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca, potrivit prevederilor art. 400^1 din Codul de procedura civila, oricare dintre proprietari poate solicita instantei de judecata incetarea starii de proprietate comuna in cadrul judecarii contestatiei la executare inaintate, conform art. 399 din Codul de procedura civila, de catre cei interesati sau vatamati prin actul de executare. Instanta, avand in vedere situatia de drept si de fapt, este singura abilitata sa decida cu privire la admiterea unei asemenea cereri. Aceasta masura legala, pe de o parte, asigura protejarea intereselor patrimoniale ale acelor proprietari care nu sunt parte in raportul juridic supus judecatii, iar, pe de alta parte, permite creditorilor sa treaca la executarea silita al carei obiect il pot constitui doar bunurile debitorului.
    Reglementarea dreptului partii interesate de a cere impartirea bunurilor proprietate comuna este in concordanta cu principiul constitutional al protectiei proprietatii private, atat in sensul respectarii dreptului de dispozitie, ca atribut al dreptului de proprietate al proprietarului bunului imobil, cat si in sensul garantarii dreptului de creanta al creditorului asupra bunurilor debitorului, fara incalcarea principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor.
    Guvernul considera ca textul criticat nu aduce nici o atingere egalitatii in drepturi a cetatenilor ci, dimpotriva, reprezinta o expresie a aplicarii principiului constitutional invocat, acest text fiind aplicabil tuturor cauzelor si tuturor partilor din aceste cauze, in egala masura.
    Procedura de judecata a contestatiei la executare se intemeiaza pe dispozitiile art. 125 alin. (3) din Constitutie, care prevad in mod expres ca reglementarea competentei si a procedurii de judecata se face "prin lege".
    In cazul exercitarii contestatiei la executare in conditiile art. 400^1 din Codul de procedura civila, aceasta cale de atac semnifica, de fapt, o cerere de impartire a bunurilor proprietate comuna, ceea ce da continut principiului consacrat de art. 728 alin. 1 teza intai din Codul civil, potrivit caruia "Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune".
    Prin urmare, se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400^1 din Codul de procedura civila este neintemeiata.
    Avocatul Poporului considera ca prin dispozitiile art. 400^1 din Codul de procedura civila nu se creeaza nici un privilegiu sau discriminare de natura a contraveni dispozitiilor art. 16 din Constitutie. In mod constant Curtea Constitutionala a decis ca principiul egalitatii nu inseamna uniformitate si nu este lezat atunci cand legiuitorul stabileste un tratament juridic diferit in situatii diferite, conditiile de exercitare a aceluiasi drept putand fi diferite in raport cu situatiile specifice in care se afla titularul acestuia.
    Se apreciaza ca reglementarea posibilitatii persoanelor interesate, coproprietari sau proprietari devalmasi, de a solicita impartirea bunurilor comune este in deplina concordanta cu prevederile constitutionale, cu atat mai mult cu cat, potrivit dispozitiilor art. 493 din Codul de procedura civila, creditorii personali ai unui debitor coproprietar nu pot urmari, nici pune in vanzare partea debitorului din imobilele aflate in proprietate comuna, ci trebuie sa ceara mai intai impartirea bunurilor comune, deoarece nu se poate sti daca imobilele urmarite de creditor vor face parte din lotul debitorului. Astfel, scopul prevederilor legale criticate este evitarea producerii unor prejudicii in patrimoniul coproprietarilor nedebitori.
    Se considera, prin urmare, ca prevederile art. 400^1 din Codul de procedura civila sunt constitutionale.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 400^1 din Codul de procedura civila, modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Textul legal criticat are urmatorul continut:
    - Art. 400^1: "Impartirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale:
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca in cadrul judecarii contestatiei la executare declarate impotriva executarii silite sau impotriva oricarui act de executare, instanta poate dispune impartirea bunurilor comune atunci cand persoana interesata o solicita. Aceasta posibilitate este in deplina concordanta cu dispozitiile art. 728 alin. 1 teza intai din Codul civil, potrivit carora "Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune", in aceasta situatie devenind aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila cuprinse in cartea VI "Proceduri speciale", cap. VII^1 privind "Procedura impartelii judiciare".
    Textul de lege criticat asigura, pe de o parte, protejarea intereselor patrimoniale ale acelor coproprietari care nu sunt parte in raportul juridic supus judecatii, iar, pe de alta parte, permite creditorilor sa treaca la executarea silita al carei obiect il pot constitui doar bunurile debitorului. Asa fiind, existenta proprietatii comune impiedica temporar realizarea executarii silite, numai dupa finalizarea procedurii de imparteala a bunurilor indivize executarea putand continua cu privire la bunurile ce apartin exclusiv debitorului urmarit.
    Prin efectul partajului creditorul pastreaza posibilitatea fie de a urmari intregul bun care a facut obiectul partajului, daca acesta a fost atribuit debitorului, fie sulta la care a fost obligat coproprietarul nedebitor caruia i-a fost atribuit bunul, fie partea cuvenita debitorului din pretul obtinut din vanzarea intregului imobil.
    Asa fiind, Curtea retine ca reglementarea criticata are ca finalitate protejarea intereselor coproprietarilor nedebitori, pusi, in acest mod, la adapost de riscul de a fi obligati sa participe la achitarea unei datorii care nu le incumba, efectuand astfel o plata nedatorata.
    Examinarea art. 400^1 din Codul de procedura civila, in raport cu textul constitutional de referinta, nu evidentiaza nici o contrarietate, intrucat debitorii-contestatori ai executarii silite si creditorii acestora nu se afla in situatii juridice similare, de natura sa impuna si sa justifice un tratament juridic identic, unica ipoteza in care deosebirile de regim juridic ar putea fi calificate ca fiind discriminatorii. Prin urmare, Curtea constata ca textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor, partile implicate in proces beneficiind de toate garantiile procesuale pentru valorificarea drepturilor proprii.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400^1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Al Athamnah Hussein in Dosarul nr. 1.147/2003 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 14 octombrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu