DECIZIE Nr.
368 din 4 mai 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 466 din 30 mai 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Irina Loredana Lăpădat - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Bocşe Impex" - S.A. din Oradea în Dosarul nr. 2.424/COM/2005 al
Tribunalului Bihor - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare
a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă,
arătând că omisiunea de
reglementare nu poate fi supusă controlului de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 22
noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.424/COM/2005, Tribunalul Bihor -
Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14
alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Bocşe Impex" - S.A. din Oradea.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat încalcă art. 16 alin. (1) din
Constituţie, deoarece creează o discriminare între titularii contractelor de
concesiune, locaţie de gestiune, asociere în participaţiune sau leasing şi
titularii contractelor de închiriere, prin excluderea din ipoteza acestei norme
legale a contractului de închiriere. Se susţine că discriminarea creată între
titularii contractelor de închiriere privind spaţiile cu altă destinaţie decât
cea de locuinţă si „beneficiarii care deţin, în mod legal, cu diverse titluri,
posesia şi folosinţa unui bun, a cărui situaţie juridică cade sub incidenţa
Legii nr. 10/2001", este cu atât mai mult nejustificată cu cât
„concesiunea, locaţiunea de gestiune sau operaţiunea de leasing reprezintă, în
fapt şi de drept, variaţiuni ale contractului de locaţiune".
Tribunalul Bihor - Secţia comercială şi de
contencios administrativ apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit
încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 14 alin. (1) din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005.
Legea nr. 10/2001 a fost modificată şi completată prin
titlul I cuprins în Legea nr.
247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi
unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Legea nr.
10/2001 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.
Modificarea textului de lege criticat constă în
abrogarea prevederilor tezei a doua cuprinse în art. 14 alin. (1) referitoare
la opţiunea persoanei îndreptăţite între restituirea în natură a bunului sau
măsuri reparatorii în echivalent, astfel încât, în prezent, persoana
îndreptăţită poate beneficia exclusiv de restituirea în natură a imobilului,
potrivit art. 14 alin. (2) teza a doua.
După republicarea legii, art.
14 alin. (1) teza întâi şi alin. (2) teza a doua au devenit art. 14, în esenţă,
cu acelaşi cuprins, şi anume: „Dacă imobilul restituit prin procedurile
administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească face
obiectul unui contract de locaţiune, concesiune, locaţie de gestiune sau
asociere în participaţiune, noul proprietar se va subroga în drepturile
statului sau ale persoanei juridice deţinătoare, cu renegocierea celorlalte
clauze ale contractului, dacă aceste contracte
au fost încheiate potrivit legii."
Prevederile legale criticate sunt considerate a fi
contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) din
Constituţie, referitor la egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată,
Curtea constată următoarele:
Autorul excepţiei susţine neconstituţionalitatea
textului de lege criticat, deoarece din ipoteza acestei norme legale este
exclus contractul de închiriere. Se arată că, în acest fel, legiuitorul creează
o discriminare între titularii contractelor de locaţiune, concesiune, locaţie
de gestiune sau asociere în participaţiune, pe de o parte, şi titularii
contractelor de închiriere, pe de altă parte, ceea ce contravine dispoziţiilor
art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Analizând aceste susţineri, se constată că, în fapt,
autorul excepţiei invocă neconstituţionalitatea art. 14 din Legea nr. 10/2001
din perspectiva unei omisiuni de reglementare. Or, potrivit dispoziţiilor art.
2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992: „Curtea Constituţională se pronunţă numai
asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a
putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". In acest sens
este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, din care menţionăm
Decizia nr. 229 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 485
din 8 iunie 2005. Prin această decizie, Curtea a statuat că „nu se poate
substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor
instituite" şi nici „nu-şi poate asuma rolul de a crea, abroga sau de a
modifica o normă juridică. Prin acceptarea susţinerilor autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, în sensul deficienţei de reglementare a normei juridice,
instanţa de contencios constituţional s-ar transforma într-un legislator
pozitiv, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie,
potrivit cărora «(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al
poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării»".
Cele statuate în decizia
menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, neexistând temeiuri
care să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bocşe
Impex" - S.A. din Oradea în Dosarul nr. 2.424/COM/2005 al Tribunalului
Bihor - Secţia comercială şi de contencios
administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lăpădat