Decizia Nr.366 din 22.03.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV „Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare“ din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicată de Nicolae Vlaicu în Dosarul nr. 213/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.147D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra înscrisurilor depuse la dosar de Nicolae Vlaicu, prin care se solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv de partea Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin care se solicită respingerea excepţiei.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 3.096D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Ioan Man în Dosarul nr. 268/117/2010 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 3.806D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Dumitru Ion Vulpe în Dosarul nr. 1.611/121/2010 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 3.836D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Doru Spătaru, Dorel Cojan, Filip Stancu, Ioan Hada, Avram Bălan, Petru Lungu, Vasile Toma şi Gherasim Lucaciu în Dosarul nr. 859/30/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 3.889D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-22 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Ion Ganea în Dosarul nr. 1.681/88/2010 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, comercială şi contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 4.054D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18-21 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Gelu Mărunţelu în Dosarul nr. 7.126/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 4.174D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Ionel Tănase în Dosarul nr. 8.590/121/2009 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 4.269D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Niculae Pârvu în Dosarul nr. 310/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de partea Arhivele Naţionale ale României, prin care se solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care se arată că autorul excepţiei nu a prezentat elementele relaţiei de contrarietate dintre textul de lege criticat şi prevederile constituţionale invocate.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 4.391D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Lion Capotescu în Dosarul nr. 2.482/30/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 4.399D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 20, 23 şi 25 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Ştefan Zorzoană în Dosarul nr. 617/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se prezintă doamna consilier Florentina Pop pentru partea Camera Deputaţilor. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 4.708D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 şi 20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Sebastian Marius Crăciun în Dosarul nr. 641/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de autorul excepţiei prin care solicită judecarea în lipsă.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 4.755D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Iulian-Cristian Stroe în Dosarul nr. 44/112/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 4.781D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18, 20, 23 şi 25 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Marian Mareş în Dosarul nr. 975/110/2010 al Tribunalului Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra precizărilor depuse în scris prin care autorul excepţiei solicită admiterea excepţiei.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 158D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18, 20, 23 şi 25 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată din oficiu de Tribunalul Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 398/110/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 186D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Felician Loloş în Dosarul nr. 9/84/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de autorul excepţiei prin care aduce precizări, în vederea admiterii acesteia.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.147D/2010, nr. 3.096D/2010, nr. 3.806D/2010, nr. 3.836D/2010, nr. 3.889D/2010, nr. 4.054D/2010, nr. 4.174D/2010, nr. 4.269D/2010, nr. 4.391D/2010, nr. 4.399D/2010, nr. 4.708D/2010, nr. 4.755D/2010, nr. 4.781D/2010, nr. 158D/2011 şi nr. 186D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul părţii Camera Deputaţilor nu se opune conexării dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.096D/2010, nr. 3.806D/2010, nr. 3.836D/2010, nr. 3.889D/2010, nr. 4.054D/2010, nr. 4.174D/2010, nr. 4.269D/2010, nr. 4.391D/2010, nr. 4.399D/2010, nr. 4.708D/2010, nr. 4.755D/2010, nr. 4.781D/2010, nr. 158D/2011 şi nr. 186D/2011 la Dosarul nr. 2.147D/2010, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul părţii Camera Deputaţilor solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 6 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 213/111/2010, Tribunalul Bihor - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV „Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare“ din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicată de Nicolae Vlaicu.Prin Încheierea din 26 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 268/117/2010, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Ioan Man.Prin Încheierea din 12 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.611/121/2010, Tribunalul Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Dumitru Ion Vulpe.Prin Încheierea din 3 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 859/30/2010, Tribunalul Timiş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Doru Spătaru, Dorel Cojan, Stancu Filip, Ioan Hada, Avram Bălan, Petru Lungu, Vasile Toma şi Gherasim Lucaciu.Prin Încheierea din 8 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.681/88/2010, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-22 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Ion Ganea.Prin Încheierea din 15 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.126/118/2010, Tribunalul Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18-21 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Gelu Mărunţelu.Prin Încheierea din 15 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 8.590/121/2009, Tribunalul Galaţi - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Ionel Tănase.Prin Încheierea din 2 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 310/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Niculae Pârvu.Prin Încheierea din 18 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.482/30/2010, Tribunalul Timiş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Lion Capotescu.Prin Încheierea din 29 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 617/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 20, 23 şi 25 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Ştefan Zorzoană.Prin Încheierea din 24 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 641/111/2010, Tribunalul Bihor - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 şi 20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Sebastian Marius Crăciun.Prin Încheierea din 2 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 44/112/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Iulian Cristian Stroe.Prin încheierile din 29 septembrie 2010 şi 15 decembrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 975/110/2010 şi nr. 398/110/2010, Tribunalul Bacău - Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18, 20, 23 şi 25 din Legea nr. 329/2009, excepţii ridicate de Marian Mareş şi de instanţa de judecată, din oficiu.Prin Încheierea din 14 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 9/84/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicată de Felician Loloş.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate, care interzic cumulul pensiei cu salariul atunci când cuantumul pensiei este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie, aduc atingere dreptului la muncă şi dreptului la pensie, precum şi principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi dreptului de proprietate. Astfel, arată că nu se poate stabili în mod arbitrar ca o persoană care a contribuit mai mult la fondul de pensii, deoarece a muncit mai mult, să fie privată pe acest motiv de plata pensiei sau a altor câştiguri legale. De asemenea, se critică faptul că textele de lege criticate nu se aplică şi pensionarilor pentru care durata mandatului este stabilită expres de Constituţie. Toate aceste restrângeri ale exerciţiului drepturilor fundamentale amintite sunt contrare art. 53 din Constituţie şi aduc atingere principiului general al securităţii juridice, afectând totodată nivelul de trai. În legătură cu aceste susţineri, se mai arată că legitimitatea constituţională a restrângerilor exerciţiului unor drepturi şi libertăţi este prevăzută ca excepţie dacă şi numai dacă nu există o altă soluţie. Or, incapacitatea managerială a executivului care a cunoscut sau trebuia să cunoască factorii economici în care s-a angajat să gestioneze economia şi resursele financiare ale României nu poate constitui o justificare a restrângerilor drepturilor fundamentale. De asemenea, prin obligaţia prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 se intervine nepermis într-un raport juridic preexistent (contractul de muncă) sau într-un raport juridic care consacră un drept preexistent (dreptul la pensie). Se mai arată şi că prevederile de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici referitoare la situaţiile în care raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici încetează.Tribunalul Bihor - Secţia civilă, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Timiş - Secţia civilă, Tribunalul Galaţi - Secţia comercială şi Curtea de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.Tribunalul Galaţi - Secţia civilă, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, comercială şi contencios administrativ, Tribunalul Constanţa - Secţia civilă, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Timiş - Secţia civilă, Tribunalul Bihor - Secţia civilă şi Tribunalul Bacău - Secţia comercială şi contencios administrativ consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, înscrisurile depuse de părţi la dosare, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile cap. IV „Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare“ din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, dispoziţii potrivit cărora:– Art. 17: „(1) Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:a)la data intrării în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi; b)după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.“;– Art. 18: „(1) Pensionarii prevăzuţi la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfăşoară activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. (2) Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de cumul, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.“;– Art. 19: „(1)În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de pensie/pensii stabilită/stabilite atât în sistemul public cât şi/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea. (2) Dacă nivelul pensiilor nete cumulate se situează sub nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie, potrivit legii, în cadrul entităţilor prevăzute la art. 17 alin. (1).(3) În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, persoana are obligaţia de a-şi exprima opţiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, cu privire la menţinerea în plată a pensiei faţă de cuantumul căreia, potrivit art. 17, este permis cumulul.(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi persoanelor prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligaţia de a-şi exprima opţiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de imposibilitate a exercitării cumulului.“;– Art. 20: „Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul prevăzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu.“; – Art. 21: „În cazul în care opţiunea este exprimată în termenul prevăzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4), plata pensiei/pensiilor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opţiunea pentru continuarea activităţii.“; – Art. 22: „Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripţie.“;– Art. 23: „(1) Angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare constatării cazurilor prevăzute la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4). (2) Încălcarea de către angajator a prevederilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.(3) Constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.“;– Art. 24: „Contravenţiilor prevăzute la art. 23 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.“; – Art. 25: „Prevederile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător şi beneficiarilor de pensie de serviciu stabilită prin legi speciale.“; – Art. 26: „În aplicarea prevederilor cap. IV, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaborează instrucţiuni până la data intrării în vigoare a acestuia, respectiv în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.“Autorii excepţiei consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) şi (2) care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin. (1) şi (2) privind dreptul la un proces echitabil, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la nivelul de trai, dar şi la dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 73 alin. (3) lit. j) şi p) privind domeniul de reglementare al legilor organice, art. 115 alin. (6) privind domeniul de reglementare al ordonanţelor de urgenţă, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii, art. 148 alin. (2) şi (4) referitor la caracterul obligatoriu al reglementărilor comunitare, art. 11 şi 20 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern prin raportare la dispoziţiile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale primului Protocol adiţional şi ale Protocolului nr. 12 la această convenţie, ale Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice, ale Pactului internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale, ale Tratatului privind Uniunea Europeană, ale Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul ocupării forţei de muncă şi exercitării profesiei şi ale altor acte internaţionale la care România este parte, care consacră dreptul la muncă, interzicerea discriminării şi egalitatea în drepturi şi dreptul de proprietate. De asemenea, autorii excepţiei invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Europene de Justiţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică dispoziţiile cap. IV din Legea nr. 329/2009 din perspective asemănătoare. Astfel, principalele critici formulate vizează restrângerea nejustificată a unor drepturi fundamentale precum dreptul la muncă, dreptul la pensie şi dreptul de proprietate privată, precum şi încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Cu privire la aceste critici, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, reţinând că „dispoziţiile cap. IV din lege sunt constituţionale în măsura în care acestea nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie“. Autorii din prezenta cauză critică şi tratamentul juridic diferit de care se bucură persoanele pentru care durata mandatului este stabilită prin Constituţie, faţă de celelalte categorii de persoane, arătând că o asemenea reglementare este contrară principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Or, prin decizia mai sus amintită, Curtea Constituţională a arătat motivele care justifică tratamentul juridic diferenţiat. În acest sens, s-a reţinut că „Legea fundamentală stabileşte în mod expres durata mandatului persoanelor care ocupă unele funcţii publice de autoritate, iar încetarea acestui mandat ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei privind exprimarea opţiunii cu privire la suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării funcţiei, în condiţiile art. 18-20 din legea criticată, este incompatibilă cu dispoziţiile constituţionale arătate“. Aşadar, situaţia obiectiv diferită în care se găseşte această categorie de persoane justifică tratamentul juridic diferit, fapt ce nu contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi care nu trebuie interpretat în sensul instituirii unui tratament uniform, ci al unui tratament egal pentru situaţii identice. În ceea ce priveşte critica vizând încălcarea principiului neretroactivităţii legii, Curtea reţine că prevederile de lege criticate nu afectează însăşi existenţa dreptului la pensie dobândit potrivit legii, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei, ci reglementează condiţiile exercitării acestui drept pentru viitor, într-un context social afectat de criza economică care a impus adoptarea unor măsuri cu caracter excepţional, care, prin eficienţa şi promptitudinea aplicării, să conducă la reducerea efectelor sale şi să creeze premisele relansării economiei naţionale. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor constituţionale care consacră obligaţia statului de a asigura un nivel de trai decent, Curtea constată că această obligaţie nu are un conţinut concret, determinat, ci trebuie apreciată concret, în funcţie de împrejurările social-economice în care se manifestă acest rol al statului. Situaţia de criză, dezechilibrele economice majore pot afecta, în mod justificat, capacitatea statului de a mai asigura acelaşi standard al nivelului de trai ca cel raportat la un context anterior mai favorabil ori specific unor alte ţări. Desigur, întrucât dreptul la un nivel de trai decent este un drept fundamental, afectarea acestuia trebuie să fie temeinic justificată, iar statul să tindă, prin măsurile adoptate, să restabilească cel puţin nivelul atins anterior situaţiei de criză. În acest sens, Curtea constată că ansamblul măsurilor instituite prin Legea nr. 329/2009 urmăresc o mai bună raţionalizare a cheltuielilor publice şi susţinerea mediului de afaceri, măsuri ce tind la restabilirea echilibrului economic. Referitor la criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) şi p) din Constituţie, Curtea constată că Legea nr. 329/2009 a fost adoptată în temeiul art. 114 alin. (3) din Constituţie, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţa comună din 15 septembrie 2009, astfel că susţinerile autorilor excepţiei apar ca neîntemeiate. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea observă că aceste prevederi se referă la domeniul de reglementare al ordonanţelor de urgenţă, astfel că nu au incidenţă în cauză. În sfârşit, în ceea ce priveşte criticile privind existenţa unor necorelări legislative, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constituţionalitatea unor dispoziţii de lege se poate analiza doar prin raportare la prevederile Constituţiei, iar nu şi în raport cu alte acte normative, subordonate Legii fundamentale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Capitolului IV „Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare“ din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicată de Nicolae Vlaicu în Dosarul nr. 213/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă, de Ioan Man în Dosarul nr. 268/117/2010 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Dumitru Ion Vulpe în Dosarul nr. 1.611/121/2010 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilă, de Doru Spătaru, Dorel Cojan, Filip Stancu, Ioan Hada, Avram Bălan, Petru Lungu, Vasile Toma şi Gherasim Lucaciu în Dosarul nr. 859/30/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă, de Ion Ganea în Dosarul nr. 1.681/88/2010 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, comercială şi contencios administrativ, de Gelu Mărunţelu în Dosarul nr. 7.126/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilă, de Ionel Tănase în Dosarul nr. 8.590/121/2009 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială, de Niculae Pârvu în Dosarul nr. 310/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Lion Capotescu în Dosarul nr. 2.482/30/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă, de Ştefan Zorzoană în Dosarul nr. 617/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Sebastian Marius Crăciun în Dosarul nr. 641/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă, de Iulian-Cristian Stroe în Dosarul nr. 44/112/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, de Marian Mareş în Dosarul nr. 975/110/2010 al Tribunalului Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ, din oficiu de Tribunalul Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 398/110/2010 şi de Felician Loloş în Dosarul nr. 9/84/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 martie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea