Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Miro Allshop - S.R.L. – D. din Baia Mare în Dosarul nr. 2.295/296/2015 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.348D/2015.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Magistratul-asistent referă că la dosar nu a fost restituită dovada de înmânare a citaţiei transmise autorului excepţiei, acesta fiind recitat cu telegramă la adresa menţionată în citativ, potrivit art. 49 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6/2012. De asemenea arată că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.3. Curtea ia act de situaţia procedurală învederată, apreciind că procedura de citare este legal îndeplinită.4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.672D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Euromod - S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 2.540/327/2015 al Judecătoriei Tulcea.5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.6. Preşedintele Curţii Constituţionale, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.348D/2015 şi nr. 1.672D/2015, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării acestora. 7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.672D/2015 la Dosarul nr. 1.348D/2015, care este primul înregistrat.9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, arătând că textele de lege supuse controlului sunt criticate din perspectiva aplicării de către instanţa de judecată. În subsidiar, apreciază că excepţia poate fi respinsă ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:10. Prin Încheierea din 8 septembrie 2015 şi Sentinţa civilă nr. 2.876 din 14 octombrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 2.295/296/2015 şi nr. 2.540/327/2015, Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă şi Judecătoria Tulcea au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societăţile Miro Allshop - S.R.L. - D. din Baia Mare şi Euromod - S.R.L. din Tulcea, în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri formulate împotriva unor procese-verbale de constatare a contravenţiilor reglementate şi sancţionate potrivit art. 10 lit. c) şi art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii arată că un agent economic poate avea în casa de marcat, la un moment al zilei, sume mai mici, mai mari sau egale cu valorile ce rezultă din operaţiunile de vânzare sau prestare servicii din ziua respectivă. Aceste diferenţe, atunci când sumele sunt nesemnificative, pot să provină din folosirea în scopuri personale pentru perioade foarte scurte, chiar ore (în minus), din bacşişuri (în plus), din greşeli de calcul, în plus sau în minus, sau chiar din fraude ale gestionarilor. Atunci când diferenţele de sume în gestiunea zilnică provin din acte sau fapte de natură evazionistă, ele constituie fie contravenţie, fie infracţiune, în funcţie de gradul de pericol social. În cazul în care constituie contravenţie, sunt incidente, de exemplu, prevederile art. 10 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999. Însă atât contravenţia, cât şi infracţiunea trebuie probate, sancţiunea neputând fi aplicată pe baza unei simple prezumţii, spre exemplu, aceea că prezenţa în casa de marcat a unei sume mai mari decât cea care rezultă din operaţiunile înregistrate echivalează cu nefolosirea casei de marcat. Atunci când există neregularităţi în gestiune, sub formă de sume în plus sau în minus, dar acestea nu sunt contravenţii sau infracţiuni în sensul de diminuare intenţionată şi semnificativă a bazei impozabile, intervenţia statului, prin organul de control operativ, reprezintă o încălcare a proprietăţii private. Aceasta constă în diminuarea patrimoniului agentului economic supus sancţiunilor, ca urmare a aplicării amenzii contravenţionale şi a confiscării sumelor de bani în plus faţă de cele înregistrate, precum şi în suspendarea activităţii. Într-o economie de piaţă în care agenţii economici controlaţi au capital privat, organele de control ale statului nu au de ce să se intereseze asupra modului în care se realizează gestiunea. 12. Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă arată că excepţia este lipsită de fundament, deoarece sancţiunile aplicate sunt conforme cu limitele în care este garantată proprietatea privată, conform art. 44 din Legea fundamentală, asupra acesteia putând exista restrângeri cu scopul de a apăra o ordine socială, aşa cum prevede art. 53 din Constituţie, şi de a descuraja comportamentul economic necorespunzător al tuturor agenţilor autorizaţi să desfăşoare activităţi economice, care presupun atât fiscalizarea corespunzătoare a acesteia, cât şi o atitudine corectă de bună-credinţă a respectivilor agenţi în raport cu terţii şi cu statul. 13. Judecătoria Tulcea arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.14. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.15. Guvernul apreciază că excepţia este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, prevederile art. I pct. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 966 din 30 decembrie 2014.19. Potrivit art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010: „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta." Având în vedere aceste prevederi, precum şi temeiurile legale reţinute în procesele–verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 lit. c) şi art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările aduse prin art. I pct. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 28 aprilie 2015, care au următorul conţinut:– Art. 10 lit. c): „Constituie contravenţii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni: [...]c)neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale.";
– Art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (ii): „(1) Contravenţiile prevăzute la art. 10 se sancţionează cu amendă aplicată operatorilor economici, după cum urmează: [...] d)cele prevăzute la art. 10 lit. b), c), d), e) şi dd), cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, precum şi cu: [...](ii) suspendarea activităţii operatorului economic în punctul de lucru, de la o lună la 3 luni, în funcţie de gravitatea faptelor, pentru contravenţiile prevăzute la lit. b), c), d) şi e)". 20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 135 alin. (1) potrivit cărora „Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă" şi art. 136 alin. (5), în conformitate cu care „Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice". 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, ce reglementau în mod similar cu privire la contravenţii şi sancţiunile aplicabile săvârşirii acestora. 22. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că legiuitorul este liber să reglementeze referitor la răspunderea contravenţională a persoanei juridice, întrucât niciun articol din Legea fundamentală nu interzice reglementarea unei astfel de răspunderi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 128 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016, paragraful 19). 23. Totodată, Curtea a reţinut că textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor art. 135 alin. (1) din Constituţie, ci reprezintă opţiunea legitimă a legiuitorului, ce are ca scop impunerea unei discipline fiscale necesare într-o economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă. 24. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea art. 136 alin. (5) din Constituţie, Curtea a observat că legiuitorul a reglementat inviolabilitatea proprietăţii private în condiţiile legii organice, ceea ce are semnificaţia instituirii unor limite în exercitarea dreptului de proprietate. Reglementarea unor contravenţii şi a sancţiunilor aplicabile acestora are drept consecinţă diminuarea patrimoniului operatorului economic, dar aceasta este o măsură justificată obiectiv şi raţional, de imperativul protejării interesului social şi al ordinii de drept, prin adoptarea unor reguli specifice de preîntâmpinare şi sancţionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 308 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 25 iulie 2013 şi Decizia nr. 128 din 10 martie 2016, paragraful 16). 25. Curtea a reţinut, de asemenea, că instanţa de judecată are posibilitatea şi, totodată, obligaţia ca, administrând întregul material probatoriu, să constate în ce măsură fapta contravenientului este sau nu săvârşită cu vinovăţie şi să anuleze procesul-verbal, în măsura în care fapta nu este săvârşită cu vinovăţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 828 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 10 decembrie 2012 şi Decizia nr. 128 din 10 martie 2016, paragraful 18). 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 27. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Miro Allshop - S.R.L. - D. din Baia Mare în Dosarul nr. 2.295/296/2015 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă şi de Societatea Euromod - S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 2.540/327/2015 al Judecătoriei Tulcea şi constată că prevederile art. 10 lit. c) şi art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă şi Judecătoriei Tulcea, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 ianuarie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu